Galerie Foto: “Nou născuţii” din noroi

O imagine mai puțin neobișnuită de care poți să dai odată ce ieși din Cluj prin Someșeni/ Foto: Dan Bodea

33 de grade C. Fânețe. Vaci la păscut. Oameni la scăldat, o groapă de gunoi și nu oricare, ci renumita rampă de gunoi a Clujului. Este o imagine mai puțin neobișnuită de care poți să dai odată ce ieși din Cluj prin Someșeni. Este trecut de amiază, iar de la drumul principal, se văd mașinile clujenilor care au improvizat o parcare. Din parcare, pornește o cărăruie prin vegetația sălbatică ce duce direct spre balta de la Pata Rât sau Mărătoare cum îi spuneau bătrânii odinioară. Sunt vreo 50 de oameni care au venit la scaldă, dar, mai ales, la tratament, spun ei. După masă, când căldura nu arde aşa de tare, se strâng și 200 de oameni.

“Apa nu corespunde standardelor de potabilitate”, Mihai Moisescu-Goia director adj. DSP Cluj

 

“Nu mă mai doare spatele, nu mai transpir, cel puţin de 20 de ani transpiram non-stop, noaptea trebuia să-mi schimb pijamaua”, Ana Călăcean, pensionar

”Sărătura asta sau ce face bine”

Nea Vasile locuiește în cartierul Gheorgheni şi are 75 de ani. El vine de 5 ani și se tratează cu nămolul de la Pata Rât: ”De 12 zile mă tratez. Am o discopatie lombară şi de vreo 5 ani vin aici. După 10-12 băi mă simt mai bine. Mă mişc mai bine”. Nea Vasile a aflat de baltă de la prieteni. Vestea a circulat și a atras turiștii nepretențioși: ” Vin mulți cu diferite probleme, îi doare spatele, picioarele. Apa este foarte sărată. Mai sărată ca și la Turda. Se și vede că în jurul bazinului este numai sare. Au fost din afară din Germania, Austria și s-au aflat bine după băi și nămol. Ar fi bine să fie un pic mai amenajat să existe o intrare şi o ieşire din bazin”. Intrarea în baltă se face rudimentar, pe scări săpate în pământul nisipos, iar doi pari şi o prăjină ţin loc de balustradă.

Pentru că a fost internat de multe ori și a umblat prin stațiuni, nea Vasile se doftorește singur: ”Fac un sfert de oră băi de soare, un sfert de oră în apă. Mă usuc, mă ung cu nămol până se usucă, apoi iar în bazin”. Pentru septegenar băile și tratamentul de la Pata Rât nu au asemuire: ”Anul trecut am fost la Herculane şi m-am simţit mai rău. Am luat bilet de pensionar. Dar aici nu ştiu care este fenomenul, sărătura asta sau ce face bine?”. Pe Nea Vasile nu-l sperie faptul că balta este la doar câțiva pași de groapa de gunoi și nu crede este improprie scăldatului.” Singurul crez este că în apă sărată nu se dezvoltă nimic”, spune bărbatul foarte convins .

”Mă simt ca nou-născută”

Pe marginea bălții, o doamnă unsă din cap până-n picioare cu nămol stă la soare. Ana Călăcean are 64 de ani și este la fel de convinsă că apa din baltă are efecte benefice. ”S-a făcut analiza apei şi este cea mai bună apă din ţară. Duc de aici nămol la spital și la stațiuni din țară şi fac tratament. De ce să te duci la mare şi să plăteşti nămolul. Noi îl avem aici gratuit. Ce tratament vrei mai bun?”

După băile de la Pata Rât, femeia se simte ca nou-născută. ”Venim de mulți ani aici. Anul trecut am venit şi pe jos că nu am avut maşină, dar era foarte greu pe căldură. Am fost internată de atâtea ori cu coloana. Am făcut film, înfiltraţii, terapii, anul trecut, a început să mă doară şi un genunchi. Iarăşi am făcut film şi ecograf. Medicul m-a rugat să nu-mi mai cheltui banii pe tratamente , pe medicamente și terapii, ci mi-a recomandat să mă duc la băi sărate şi soare. Anul trecut plângeam noaptea de durere din cauza coloanei. Făceam dimineaţa gimnastică de recuperare. Am început să vin la băi şi mă simt ca nou-născută. Nu mă mai dor spatele, nu mai transpir, cel puţin de 20 de ani transpiram non-stop, noaptea trebuia să-mi schimb pijamaua”.

Mărătoarea a fost la începuturi doar o fântână

În nămol până la glezne un domn tocmai ce s-a apucat de împachetări. Miron Cristea vine de 15 ani la balta de la Pata Rât. Și face mai multe cure pe an. ”Am lucrat mult pe afară. În construcţii şi mă durea piciorul foarte mult. Am venit aici şi am văzut ce bine mă simt după băile astea. Am continuat şi de 15 ani tot vin. Dacă fac un tratament de 15-12 băi, un an de zile nu mai am probleme.Am fost 10 ani şi pe la Mangalia, la Eforie Nord, am urmat proceduri după sfatul medicului şi apoi aici la întâmplare. Şi mai bine m-am simţit aici decât acolo”, povestește bărbatul, în vârstă de 63 de ani. Tot de la el aflăm legenda bălți sărate: ”Oamenii mai în vârstă îi spun Mărătoare. Înainte era doar o fântână din care duceau oamenii apă sărată atunci când tăiau porcul. În urmă cu mulți ani în apropiere se aflau bazine, rezervele de petrol ale județului. Un muncitor care lucra aici și-a dat seama de efectele binefăcătoare ale apei. Omul a văzut că-i face bine şi, drept recompensă, a lărgit fântâna. Şi aşa s-a ajuns la baltă”. Bărbatul spune că și el a participat la amenajarea bazinului, pe vremuri: ”Cei care veneam la baltă am pus mână de la mână, 10 lei fiecare, şi un muncitor care trăgea conducta de gaze a excavat să largească balta”. Nici cel mai bun cunoscător al Mărătoarei nu crede că ar fi probleme cu apa de la înfiltrațiile de la groapa de gunoi: ”Nu există nici un efect negativ. Sunt canale care colectează apa ce se scurge de la gunoaie. Apa nu vine aici, se scurge, dar nu în baltă”.
În cealaltă parte a belții, doi tineri se îmbracă și ei în nămol. ”Vin de trei ani. M-a durut spatele şi genunchii. Un vecin mai în vârstă a zis ”hai cu mine” şi de atunci am vechime. Mă simt mai bine. Mi-am adus şi prietenul. Este prima zi şi-i place. Miros vine, dar nu cred să fie înfiltraţii”, spune, râzând, unul dintre tineri.

”Anul trecut am fost la Herculane şi m-am simţit mai rău. Am luat bilet de pensionar. Dar aici nu ştiu care este fenomenul, sărătura asta sau ce face bine?”, nea Vasile, clujean

[stextbox id=”custom” caption=”“Fiecare se îmbăiază pe propria răspundere””]Autorităţile însă sunt de altă părere. Acestea susţin că cei care se scaldă la Pata Rât riscă să se îmbolnăvească deoarece balta nu este autorizată. Din păcate, în zonă nu există nici un indicator care să prevină “Balta nu este autorizată pentru îmbăiere. Direcţia de Sănătate Publică Cluj împreună cu primăria au pus afișe care au fost distruse, au dat comunicate însă oamenii nu doresc să înțeleagă mesajul nostru şi anume acela că acolo nu este zonă de îmbăiere și că se expun riscului de îmbolnăvire din cauza scurgerilor din groapa de gunoi”, afirmă Mihai Moisescu-Goia, directorul adjunct al Direcției pentru Sănătate Publică (DSP) Cluj. Acesta a mai adăugat că, în urmă cu doi ani, s-au făcut analize care au demonstrat că apa nu corespunde standardelor de potabilitate. “Fiecare se îmbăiază pe propria răspundere”, a concluzionat directorul adjunct al Direcției pentru Sănătate Publică Cluj. Din păcate, în zona bălţii nu există nici un indicator care să interzică scăldatul sau să informeze oamenii că apa nu corespunde standardelor de potabilitate.[/stextbox]

Mai jos puteți vedea o galerie foto de la Pata Rât, realizată de Dan Bodea

[nggallery id=60]