De ce am mereu senzaţia de foame?

De câte ori ţi s-a întâmplat să ai o senzaţie permanentă de foame, chiar şi după consumul de alimente? Ei bine, dacă te-ai aflat cel puţin o dată în această situaţie, sunt câteva aspecte la care ar trebui să te gândeşti. 

Organismul nostru are nevoie de hrană pentru energie, aşa că este normal să avem senzaţia de foame dacă nu mâncăm timp de câteva ore. Dacă însă această senzaţie de foame se menţine şi după consumul de alimente, poate fi un semnal de alarmă, că ceva nu e în regulă. „Polifagia” este termenul medical pentru senzaţia de foame extremă şi apetit excesiv şi poate fi un semn că trebuie să vă adresaţi medicului dumneavoastră.

Raluca Topan, Nutriţionist–Dietetician la Polaris Medical, ne explică, pe larg, care sunt motivele pentru această senzaţie excesivă de foame:

Alimentele consumate anterior

Produsele de patiserie, dulciurile, băuturile carbogazoase etc. sunt extreme de gustoase pe moment, însă nu ne oferă energie de lungă durată, astfel că senzaţia de foame va reapărea curând.

Pentru o senzaţie de saţietate mai îndelungată, indicat ar fi să consumăm alimente bogate în fibre alimentare (cereale integrale, legume, fructe, etc.), grăsimi sănătoase (de exemplu somon, nuci, avocado, uleiuri vegetale etc.) şi proteine de calitate, în special de origine animală (ouă, lactate, carne slabă etc.).

Stresul

Când suntem anxioşi sau tensionaţi, organismul nostru secretă un hormon numit cortizol. În perioadele stresante, când nivelul de cortizol creşte, senzaţia de foame poate fi mult mai intensă.

Cortizolul are un efect direct asupra senzaţiei de foame şi a apetitului pentru alimente nesănătoase, hipercalorice. Studiile au demonstrat o asociere directă între nivelele de cortizol şi creşterea aportului de calorii.

Cortizolul influenţează indirect, de asemenea, senzaţia de foame prin modificarea altor hormoni care au rol în stimularea apetitului.

 

• Aici puteți adresa întrebări specialiștilor de la Polaris Medical 

Senzaţia de sete

Uneori când suntem înfometaţi, organismul ne poate da semnale că este deshidratat. Puteţi încerca să beţi mai întâi apă. Dacă senzaţia de foame încă persistă, puteţi consuma alimente sănătoase pentru a va hrăni.

Dereglarea nivelului de glucoză din sânge

Atunci când consumăm alimente bogate în carbohidraţi rafinaţi, cum sunt dulciurile, prăjiturile, produsele de patiserie, preparatele de tip junk-food, se eliberează o cantitate crescută de glucoză în sânge, foarte rapid. În consecinţă, pancreasul secretă insulină, care ajută celulele să o utilizeze drept combustibil sau să o stocheze pentru mai târziu. Dar aceste variaţii mari de glucoză pot determina organismul să producă mai multă insulină decât ar fi nevoie. Acest fapt poate duce la apariţia hipoglicemiei şi implicit va crea senzaţia de foame.

Mâncaţi prea repede

Când mâncaţi prea repede, este posibil să nu acordaţi suficient timp organismului pentru a recepţiona mesajul că sunteţi sătui. Mâncatul lent este, de asemenea, mai satisfăcător, astfel încât veţi ajunge să mâncaţi mai puţin. Luaţi muşcături mai mici, mestecaţi bine şi bucuraţi-vă de mâncare.

Alimentele consumate nu au fost săţioase

Conceptul de „indice de saţietate” al alimentelor a fost dezvoltat la mijlocul anilor 90 la Universitatea Sydney din Australia. Acest indice reflectă consistenţa unui aliment, puterea acestuia de saturare. Acest concept ne sugerează ce fel de alimente să consumăm, pentru a ţine sub control senzaţia de foame, prin măsurarea modului în care oamenii se simt sătui după ce consumă aceeaşi cantitate de calorii dintr-o varietate de alimente diferite.

În general, produsele alimentare cu un indice de saţietate (SI) mare menţin senzaţia de saţietate pentru o perioada mai lungă de timp. Dintre acestea, regăsim alimentele cu un conţinut ridicat de proteine, apă şi / sau fibre.

Pofta de mâncare asociată cu emoţiile – Emotional Eating

Multe persoane se refugiază în mâncare atunci când sunt supărate, plictisite, triste sau deprimate. Termenul de „emotional eating” se traduce prin mâncatul pe fond emoţional, nu pe fondul unei reale senzaţii de foame. Care este starea dumneavoastră înainte de a mânca? Dacă nu simţiţi cu adevărat senzaţia de foame, încercaţi să va găsiţi o altă activitate pe care să o faceţi cu plăcere.

Puteţi gestiona aceste stări emoţionale în alte moduri sănătoase, astfel încât să nu ajungeţi să va refugiaţi în produsele alimentare nesănătoase, atunci când va simţiţi trişti, stresaţi, anxioşi sau supăraţi.

Medicamentaţia

Unele medicamente va pot afecta apetitul. Acestea includ: cele care sunt utilizate pentru a trata depresia sau tulburările de dispoziţie, împreună cu anumite antihistaminice, antipsihotice şi corticosteroizi. Adresaţi-va medicului dumneavoastră dacă sunteţi mai înfometat după ce aţi început un nou tratament, dar nu încetaţi să luaţi medicamentul, fără a discuta înainte cu medicul.

Somnul insuficient

Lipsa somnului poate deregla echilibrul hormonilor responsabili pentru senzaţia de foame şi de saţietate (leptina şi ghrelina), într-un mod care va poate face să mâncaţi mai mult. De asemenea, privarea de somn va poate predispune la a consumă mai multe alimente nesănătoase, hipercalorice, bogate în grăsimi şi zahăr, pentru a satisface acea lipsa.

Cercetările indică faptul că pierderea acută de somn activează acea zona a creierului care declanşează plăcerea consumului de alimente.

Studiile au demonstrat faptul că persoanele care dorm mai puţin de şase ore pe noapte au o probabilitate mai mare de a deveni supraponderale.

Tu cu care din situaţiile de mai sus te-ai confruntat?