Alimentația la români: avem ce mânca însă calitatea hranei lasă de dorit

Chiar dacă ne mândrim cu grătarele și micii românești, aceste preparate nu sunt recomandate de nutriționiști.

Conform Oxfam, o organizație internațională cu sediul în Oxford care își propune să găsească soluții pentru eradicarea sărăciei, la nivel global, o persoană din opt merge în fiecare seară la culcare fără a fi mâncat ceva în ziua respectivă. Astfel, Oxfam a realizat un clasament al tărilor cu cea mai bună calitate a hranei, principalele puncte de reper fiind cantitatea de hrană la nivel național, capacitatea populației de a-și permite hrana de zi cu zi, calitatea hranei și expunerea la boli ca diabetul sau obezitatea.

România, Cenușăreasa Europei

În ciuda faptului că străinii tind să se îndrăgostească iremediabil de mâncărurile românești atunci când ne vizitează, conform clasamentului realizat de Oxfam, România are printre cele mai proaste scoruri. Astfel, cei mai bine hrăniți sunt olandezii, elvețienii și francezii, România aflându-se doar pe locul 51 în clasament și pe unul dintre ultimele locuri la nivel european.

Chiar dacă „pe hârtie” în România destulă suficientă mâncare pentru toată populația (locul 11 din 125 de țări), atunci când vine vorba despre accesul la hrană, stăm mai prost decât țări ca Nepalul, Siria sau Kazahstan.

De asemenea, calitatea hranei pe care o consumăm nu este ceva cu care ar trebui să ne lăudăm prea mult. Studiul arată că dintre țările europene, doar Bosnia-Herțegovina, Moldova, Armenia și Azerbaidjanul au o mâncare mai slabă calitativ decât a noastră. La polul opus, nemții, grecii și spaniolii se pot mândri cu mâncarea de cea mai înaltă calitate.

Nutriționiștii explică această lipsă a  calității mâncării la români prin faptul că „meniul” nostru suferă mult la capitolul diversitate.

„Abia acum, în ultimii ani există diversitate în alimentația românilor. Au început să apară fructele exotice, pastele, cerealele integrale și alimente pe care le găsim în supermarket-uri. La țară, în trectu, principalele alimente erau cartofii, carnea, murăturile și eventual salate, dar numai în perioada verii. La noi iarna se taie porcul de exemplu și în funcție de cât de mare este, aceea carne rămâne pentru tot anul. Nici apa pe care o consumăm nu este de foarte bună calitate. Apa de la robinet conține multe metale și nitrați care nu ar trebui să fie acolo. Ideală ar fi apa îmbuteliată, dar faptul că este îmbuteliată în sticle de plastic nici asta nu o face foarte sănătoasă”, explică Lorena Someșan, nutriționist.

Calitatea se află în strânsă legătură cu valoarea nutritivă a alimentelor pe care le consumăm. Nici la acest capitol nu avem însă obiceiuri mai bune.

„Românii preferă mâncarea gustoasă. Pentru noi, gustos înseamnă o carne grasă cu cartofi, paste sau sos. Așa percepem noi termenul de „gustos”, în timp ce altora li s-ar putea părea grețos. De exemplu,   noi consumăm paste albe cu carbohidrați simpli, dar cele bune sunt pastele integrale care conțin fibre”, spune Lorena Someșan.

Românii pofticiși, expuși la diabet

Studiul Oxfam conține și date referitoare la numărul de diabetici și persoane care suferă de obezitate.  La acest capitol România compensează  la nivel european, unde, conform studiului, ne aflăm pe locul cinci. Cei mai puțin diabetici sunt în statele africane însă acest lucru se datorează faptului că în zonele subdezvoltate „domnește” subnutriția cauzată de lipsa hranei.

„În România sunt destul de multe persoane care suferă de diabet. Problema e că cei diagnosticați cred ca medicamentele rezolvă totul și nu mai schimbă alimentația. Ar trebui să schimbe regimul, sa mânânce alimente cu indice glicemic mai mic, să diversifice alimentația și multe altele. Noi nu avem obiceiul de a lua gustări între mese. La prânz servim felul unu și doi iar la cină ce rămâne de la prânz, iar dimineața tot mâncare gătită. Este foarte important să avem ore execte la care să mâncăm. La noi este un haos total. Dacă mânânci o dată pe zi, organismul rețin depozite și problemele apar când alternezi aceste perioade cu zile în care mănânci de mai multe ori. De asemenea, avem dezvoltat obiceiul de a ne petrece timpul liber lenevind și eventual mâncând. Noi nu mergem să facem mișcare sau să avem activități sănătoase. Pentru români, „sănătos” înseamnă cu totul altceva”, mai spune Lorena Someșan.

Click aici pentru a putea vedea studiul realizat de Oxfam. Pentru mai multe informații pe probleme de alimentație, aici puteți discuta cu nustriționistul Lorena Someșan.