Folclor autentic și prezențe exotice pe străzile Zalăului

Români, italieni, bulgari, sârbi, unguri şi uruguaieni. Cu toţii au vorbit, duminică, la Zalău, aceeaşi limbă – limba muzicii populare. Ocazia de a fi împreună le-a fost oferită de ediţia a 38-a a Festivalului Internaţional de Folclor „Ecouri Meseşene”, organizat de Centrul de Cultură şi Artă al judeţului Sălaj.

Pe o vreme numai bună pentru un eveniment în aer liber, sutele de artişti şi-au început spectacolul de la Zalău cu o paradă a portului popular al ţărilor şi al zonelor din care provin. De departe, cei mai exuberanţi s-au dovedit a fi italienii de la asociația folclorică „Laurianum”, veniţi la Zalău tocmai din Castrese de Sessa Aurunca, o localitate situată în partea de nord a regiunii Campania din Italia, cu sprijinul mai multor colaboratori. Asociația întreține o pasiune pentru folclor, pentru tradițiile italiene. Grupul, format în principal din studenți, cuprinde și un mic ansamblu instrumental format din instrumente specifice regiunii Campania şi a ieşit în evidenţă prin bucuria cu care componenţii săi au cântat şi au dansat prin centrul oraşului.

Cea mai exotică prezenţă a fost, însă, cea a Formației de dansuri populare maghiare Tündérkert (Grădina zânelor) din Montevideo –Uruguay. Formată din emigranţii unguri ajunşi în America de Sud, formaţia reprezintă un spectacol în sine, cu unguri dansând ungureşte dar vorbind în limba spaniolă pe străzile din Zalău, un melanj între încercarea de a-şi păstra identitatea naţională chiar şi la mii de kilometri de casă şi nevoie de a se adapta la traiul în noul cămin.

Din Serbia au venit să cânte şi să danseze la Zalău formaţia „Disa Atic” din Skupljen, iar din capitala ungară, Budapesta, a ajuns la festival ansamblul folcloric „Göncöl” (Ursa Mare). Afișul a fost completat cu formaţii şi ansambluri din Sălaj şi din multe alte judeţe ale ţării.

Punctul culminant al paradei militare a fost momentul în care fiecare formaţie s-a oprit la „Ceas” şi a arătat ce poate: de la horele sârbeşti, la dansul ca o joacă de copii al italienilor şi csardas-ul ungurilor din Montevideo, Budapesta şi Crasna – Sălaj.