Moştenitorii domeniului Wesselenyi nu-şi vor putea repara castelul cu bani de la stat

Curtea de Apel Cluj a respins, săptămâna aceasta, apelul formulat de moştenitorii domeniului Wesselenyi de la Jibou, care s-au adresat instanţelor de judecată pentru a obţine despăgubiri pentru degradarea pe care castelul a suferit-o în ultimii 10 ani.

Despăgubirile cerute erau în cuantum de peste 500.000 de lei, care ar reprezenta contravaloarea distrugerilor şi degradărilor provocate castelului în ultimii 10 ani. Drept vinovaţi pentru aceste distrugeri erau indicaţi Primăria Jibou, care a avut în administrare jumătate din castel, Grădina Botanică Jibou, care a administrat cealaltă jumătate, dar şi Inspectoratul Şcolar, Liceul Teoretic “Ion Agârbiceanu” din Jibou  şi Direcţia Judeţeană de Cultură.

Moştenitorii s-au adresat, iniţial, Tribunalului Sălaj, care a respins acţiunea în instanţă, însă avocatul a formulat recurs şi dosarul a fost repus pe rolul instanţei judeţene.Potrivit expunerii de motive formulată de reclamantă prin avocatul său, în perioada scursă de la notificarea de restituire în natură, ce datează din februarie 2002, şi până la punerea în posesie, ce a avut loc anul trecut în luna martie, imobilul ar fi suferit „degradări semnificative datorită neîntreţinerii, distrugerii şi chiar vandalizării construcţiilor”. Avocatul mai precizează că acţiunea se referă „numai la distrugerile şi degradările provocate sau neprovocate cu intenţie directă, suferite de construcţii în perioada scursă de la notificare”, şi apreciază că pentru aceste distrugeri trebuie să răspundă deţinătorul imobilului, „indiferent dacă distrugerea sau degradarea sunt urmare a unei acţiuni proprii sau a unei inacţiuni proprii”. Magistraţii sălăjeni au respins şi cel de-al doilea proces, decizia fiind atacată la Curtea de Apel Cluj. Miercuri, instanţa clujeană a decis să respingă ca nefondat apelul, decizie fiind definitivă şi eexcutorie.

Castelul din Jibou este cea mai mare clădire în stil baroc din Transilvania şi a fost construit de baronul Wesselenyi Miklos în prima jumătate a secolului al XVIII-lea. În 1997, moştenitoarea baronului Wesselenzi Miklos, Eva Ianicicău,   a primit, în baza Legii 112/1995, despăgubiri de 230 de milioane de lei (vechi), la acea vreme valoarea maximă care se putea acorda în baza legii respective. După apariţia Legii 10/2001, moştenitoarea a solicitat restituirea în natură a întregii proprietăţi. Cele două instituţii care împărţeau la acea vreme administrarea proprietăţii – Primăria oraşului Jibou şi Centrul de Cercetări Biologice – au decis, printr-o hotărâre internă, să retrocedeze în natură castelul, dependinţele şi terenul aferent construcţiilor respective, nu şi restul terenului, în suprafaţă de aproximativ nouă hectare, pe care se află Grădina Botanică.

Nemulţumită de soluţia propusă, Eva Ianicicău a deschis în 2007 o acţiune la Tribunalul Sălaj prin care solicită restituirea în natură a întregii proprietăţi, acţiune respinsă de instanţa sălăjeană. A urmat apelul la Curtea de Apel Cluj, care, în 5 februarie 2010, a dispus, despăgubiri de la stat în titluri de valoare. Eva Ianicicău a fost nemulţumită şi de decizia instanţei clujene şi a atacat-o la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Printr-o decizie din 15 decembrie 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins ca nefondat recursul, ceea ce înseamnă ca hotărârea Curţii de Apel Cluj a rămas irevocabilă. În baza acestei decizii, în luna martie a acestui an s-a făcut punerea în posesie a castelului, a Casei Romane, a atelierelor şi a sălii de sport, a terenului ocupat de aceste construcţii şi a curţii interioare, urmând ca pentru terenul revendicat, în suprafaţă de aproape 10 hectare, să fie acordate despăgubiri.