Ziua Mondială de luptă împotriva cancerului. Perspective şi speranţă

Milioane de oameni luptă în fiecare zi împotriva unei boli necruţătoare, tot mai prezentă în jurul nostru. Milioane de oameni pierd această luptă, în fiecare an. Tocmai de aceea, la nivel mondial au început să fie organizate diverse campanii şi acţiuni susţinute împotriva cancerului, pentru ca rata de supravieţuire a bolnavilor să crească, iar calitatea vieţii lor să fie îmbunătăţită. Însuşi preşedintele american Barack Obama a lansat o „cursă” pentru găsirea unui leac şi stoparea acestei maladii, în ultimul său discurs despre starea naţiunii.

Ziua luptei împotriva cancerului

În fiecare an, 4 februarie marchează Ziua Mondială de luptă împotriva cancerului şi militează pentru accesul egal al tuturor pacienţilor la cele mai noi terapii împotriva bolii. Scopul acestei zile este, de fapt, reducerea semnificativă a cazurilor de cancer şi a deceselor cauzate de acesta, până în anul 2020.

Ziua Mondială de luptă împotriva cancerului reprezintă o iniţiativă a Uniunii Internaţionale pentru Controlul Cancerului – Union for International Cancer Control (UICC), organizaţie nonguvernamentală care are drept obiective promovarea echităţii şi integrarea controlului cancerului în agenda mondială pentru sănătate şi dezvoltare. Organizaţia urmăreşte, de asemenea, creşterea nivelului de conştientizare şi de educaţie a populaţiei privind cancerul, prin mobilizarea guvernelor şi a oamenilor din întreaga lume.

UICC este un consorţiu mondial care are ca membre peste 800 de organizaţii, care luptă împotriva cancerului, din peste 155 de ţări. Această Zi Mondială de luptă împotriva cancerului a fost introdusă în anul 2006 şi este parte a campaniei mondiale în lupta împotriva cancerului, potrivit Cartei de la Paris adoptate la summit-ul mondial pentru noul mileniu, desfăşurat la 4 februarie 2000. Acest document consemnează necesitatea unei alianţe puternice între cercetători, profesionişti din domeniul sănătăţii, pacienţi, guverne, parteneri din industrie şi mass-media în lupta împotriva cancerului.

Statistici şi previziuni

Carta de la Paris a stabilit data de 4 februarie a fiecărui an pentru marcarea Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului. UICC este responsabil pentru coordonarea manifestărilor din această zi, fiind sprijinit de diverşi parteneri şi organizaţii, inclusiv Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică.

Potrivit OMS, cancerul este una dintre cauzele principale de deces în întreaga lume. Această boală afectează în fiecare an peste 12 milioane de persoane, iar 8, 2 milioane îşi pierd viaţa în întreaga lume, din această cauză – dintre aceştia, 4 milioane mor prematur (cu vârste între 30-69 de ani). Următoarea cifră este şi mai importantă: circa 2 milioane de bolnavi ar putea fi salvaţi, dacă ar fi luate măsuri decisive pentru a atinge obiectivul OMS “25 by 25”: reducerea deceselor premature prin boli netransmisibile cu 25% până în anul 2025.

Cele mai afectate de aceste maladii sunt ţările în curs de dezvoltare. Iar previziunile sunt sumbre: la nivel mondial, este estimată o creştere a îmbolnăvirilor ajungând la 19, 3 milioane de cazuri (pe an) în 2025, comparativ cu 14, 1 milioane în 2012.

„Noi putem. Eu pot”

Ziua Mondială de luptă împotriva cancerului va fi organizată, în perioada 2016-2018, sub sloganul „Noi putem. Eu pot” – şi va încerca să afle cum fiecare dintre noi, individual sau colectiv, poate să contribuie la reducerea numărului de cazuri tragice. La fel cum boala poate să afecteze persoane diferite în moduri diferite, toţi oamenii au posibilitatea să ia anumite măsuri, pentru a diminua impactul pe care cancerul îl are asupra bolnavilor, a familiilor sau a comunităţilor, susţine UICC. Această zi de luptă la nivel mondial reprezintă o şansă de a reflecta asupra măsurilor pe care le putem lua fiecare, precum şi un imbold la acţiune, se arată în prezentarea organizaţiei.

Principalele mesaje pe care UICC doreşte să le transmită, prin această campanie, sunt: NOI putem să prevenim cancerul, să schimbăm percepţia generală despre boală, să creăm un mediu sănătos de viaţă, să îmbunătăţim accesul la tratament de calitate, să milităm pentru alocarea de fonduri pentru cercetare în acest domeniu – toate acestea împreună, ca şi comunitate. Există şi măsuri pe care le putem lua fiecare, ca individ, punctează organizaţia. Astfel, EU: pot să fac alegeri sănătoase în viaţa de zi cu zi, să înţeleg că un diagnostic timpuriu poate salva vieţi, trebuie să cer ajutor, să ofer ajutor, să-mi controlez viaţa ca bolnav de cancer, să iubesc şi să fiu iubit, să mă întorc la muncă, să rămân eu însumi, să îmi împărtăşesc povestea, pentru a inspira alte persoane afectate de boală.

„Cancerul nu este mai presus ca noi”

Anul trecut, acţiunile UICC organizate cu ocazia Zilei Mondiale de luptă împotriva cancerului s-au desfăşurat sub sloganul „Cancerul nu este mai presus ca noi”. Iar în 2014, campania a fost organizată sub genericul „Demontarea miturilor”, scoţând în evidenţă obiectivul 5 din Declaraţia Mondială Împotriva Cancerului, “Spulberaţi miturile dăunătoare şi ideile preconcepute despre cancer”.

Organizaţia militează foarte activ pentru creşterea nivelului de educaţie şi al gradului de conştientizare în ceea ce priveşte cancerul, acestea având ca rezultat schimbările pozitive la nivelul individului, comunităţii şi al politicilor, astfel încât preocuparea pentru combaterea maladiei să fie permanentă.

La nivel mondial, campania şi-a concentrat mesajele asupra demontării următoarelor patru mituri referitoare la cancer: “nu este nevoie să vorbim despre cancer”, “nu există semne sau simptome pentru cancer”, “nu pot face nimic în privinţa cancerului” şi “nu am dreptul la îngrijiri pentru cancer”.

Demontarea miturilor

În ceea ce priveşte mitul 1, UICC transmite faptul că este importantă comunicarea şi deschiderea; este necesar să vorbim despre cancer, în condiţiile în care un astfel de diagnostic este un eveniment care schimbă viaţa pentru majoritatea oamenilor şi aduce, de obicei, sentimente de şoc, frică, furie, tristeţe, singurătate şi anxietate. Însă, vorbind despre cancer, membrii familiei, prietenii şi colegii îi pot ajuta pe bolnavi, pentru a atenua aceste sentimente, chiar dacă mulţi oameni consideră că este dificil. În cele mai multe comunităţi, cancerul rămâne subiect tabu, iar persoanele care sunt diagnosticate cu acestă boală sunt stigmatizate şi discriminate.

Mitul 2 este şi mai distructiv – iar adevărul este că există semne şi simptome, pentru mai multe tipuri de cancer, iar beneficiile în cazul depistării precoce sunt incontestabile. Este adevărat că semnele şi simptomele timpurii nu sunt cunoscute pentru toate tipurile de cancer, dar pentru multe tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de sân, de col uterin, piele, colorectal pot fi recunoscute şi depistate.

Referitor la mitul numărul 3, oamenii trebuie să ştie că există strategii pentru prevenirea acestei boli, circa o treime din cele mai frecvente tipuri de cancer pot fi prevenite. Condiţiile în care trăiesc şi muncesc oamenii, stilul lor de viaţă, influenţează sănătatea şi calitatea vieţii lor. Politici şi programe globale, regionale şi naţionale, care promovează un stil de viaţă sănătos, sunt esenţiale pentru a reduce numărul cazurilor de cancer, care sunt cauzate de factori cum ar fi: consumul nociv de alcool, dieta nesănătoasă şi lipsa de activitate fizică.

Nu în ultimul rând: toţi oamenii au dreptul de a avea acces la tratamente şi servicii de îngrijire de cancer eficiente, în condiţii de egalitate. Bolnavii din localităţile cu resurse scăzute, de multe ori, suferă şi mor din cauza lipsei de conştientizare, a resurselor şi accesul la servicii de calitate, subliniază UICC.

Cum se poate preveni boala?

Pentru o scădere a numărului de decese provocate de cancer se recomandă controale de rutină care ar permite depistarea în fază incipientă, care poate fi tratată. Astfel, pentru depistarea cancerului mamar este recomandată realizarea unei mamografii o dată pe an femeilor cu vârsta peste 40 ani şi o palpare lunară a sânilor. În ceea ce priveşte cancerul colorectal, după vârsta de 50 ani, atât femeile cât şi bărbaţii trebuie să facă o colonoscopie. Iar pentru depistarea în fază incipientă a cancerului de col uterin este recomandată efectuarea testului Babeş-Papanicolau o dată pe an.

Specialiştii susţin că, în acest mod, putem reduce cu 50% riscul de a fi luaţi prin surprindere de un cancer netratabil, în fază avansată. În prezent, două treimi din cancere se vindecă, mai spun medicii. Dacă în urmă cu 50-60 de ani doar 10% din bolnavii de cancer din SUA se vindecau, în 2012 s-a ajuns la 68%, iar pentru generaţiile viitoare este de aşteptat ca boala să fie tratabilă în proporţie de 80-90%.

Aceste rezultate pot apărea în timp, în următorii câţiva ani, dacă vor exista în continuare eforturi susţinute în această direcţie. În primul rând, populaţia trebuie să fie educată şi informată. În al doilea rând, cercetătorii trebuie să lucreze în continuare pentru identificarea unor terapii eficiente.

America luptă împotriva cancerului

Chiar şi preşedintele american Barack Obama a inclus lupta împotriva cancerului în obiectivele majore de viitor, la nivel mondial, nu doar în SUA. Obama a vorbit despre acest subiect în ultimul său discurs privind starea naţiunii şi a sugerat că găsirea unui leac împotriva cancerului trebuie să fie „noua cursă spaţială” – referindu-se, desigur, la cursa pentru cucerirea spaţiului dintre americani şi sovietici, din vremea Războiului Rece.

Barack Obama a iniţiat o nouă campanie, condusă de vicepreşedintele Joe Biden, cu scopul ca Statele Unite ale Americii să descopere leacul pentru cancer. “În seara asta, voi anunţa un nou efort naţional pe care îl vom face. Şi pentru că ne afectează pe toţi această problemă am să-l desemnez pe Joe responsabil de Controlul Misiunii. Pentru cei dragi pe care i-am pierdut, pentru familiile pe care le putem încă salva, să facem, deci, America ţara care o să vindece cancerul, o dată şi pentru totdeauna”, a declarat Obama.

Joe Biden nu a fost ales întâmplător; el este un combatant activ în această luptă, după ce şi-a pierdut fiul cel mare, din cauza acestei maladii.

“Pe parcursul anului viitor, voi conduce un efort dedicat, combinat între mai multe instituţii: guverne, sectorul privat, cercetători, medici, pacienţi şi filantropi. Toţi cei enumeraţi vor dona investiţii, coordona activităţi şi vor creşte accesul la informaţii pentru toată lumea din comunitatea de cancer”, a scris Biden într-un memorandum.

O nouă terapie

Acţiunea fusese, însă, pornită înainte de anunţul preşedintelui. Există deja o acţiune comună, intitulată Cancer Moonshot 2020, la care iau parte mai multe companii farmaceutice, universităţi, spitale şi instituţii de cercetare, având ca scop declarat accelerarea dezvoltării noilor abordări în ce priveşte tratarea cancerului.

În această campanie este prezent şi Dr. Patrick Soon-Shiong, cel mai bogat medic din America (şi din lume, potrivit Forbes), fondator al companiei NantWorks, în domeniul biotehnologiei. Acesta este şi un controversat cercetător, filantrop, om de afaceri şi profesor la Universitatea din California. Acest profesor anunţă că a pornit într-o nouă direcţie, în ceea ce priveşte tratamentul, şi anume a schimbat chimioterapia cu imunoterapia – adică nu se mai „ucid” direct celulele canceroase, ci se „antrenează” sistemul imunitar al bolnavului să lupte el însuşi împotriva bolii. Această nouă abordare se concentrează pe „construcţia” genetică a fiecăruit individ, pentru dezvoltarea unui tratament diferenţiat, potrivit fiecăruia. Soon-Shiong lucrează susţinut la acest proiect şi îşi propune ca, în cinci ani, să implementeze testele clinice de imunoterapie în cazul a 20 de tipuri de tumori, incluzând până la 20.000 de pacienţi în aceste cercetări preliminare. Iar până în anul 2020 se aşteptă ca testele să fie extinse la nivel mondial.

Joe Biden este un susţinător al profesorului şi al cercetărilor sale, după ce Soon-Shiong l-a abordat, în vremea când fiul vicepreşedintelui lupta împotriva cancerului. După moartea fiului său, Biden a declarat că lupta împotriva cancerului este deja una personală pentru el şi că îşi propune că fie „vicepreşedintele care pune capăt cancerului”.

“De Ziua Mondială a Cancerului, avem posibilitatea de a examina colectiv strategiile de control pentru această boală, pentru a identifica formule de succes care vor accelera progresul. Scopul nostru, al tuturor, este să ne asigurăm că mai puţini oameni se îmbolnăvesc de cancer, mai mulţi oameni sunt trataţi cu succes şi că există o calitatea mai bună a vieţii bolnavilor, în timpul tratamentului şi după acesta”- Heather Bryant, Cancer Control, Canadian Partnership Against Cancer

[stextbox id=”custom”]

Ce este cancerul?

Cancerul este o tumoare malignă care se formează prin înmulţirea necontrolată a unui ţesut organic. Tumoarea evoluează şi, în timp, distruge celulele care le înconjoară. Celulele tumorilor canceroase (maligne) se pot răspândi şi în alte părţi ale corpului, fenomen numit metastază, spre deosebire de cele benigne, care cresc în dimensiune, dar care nu se răspândesc în acest fel. La fel ca şi oricare altă maladie, cancerul este favorizat de diverşi factori. Specialiştii atrag atenţia că alcoolul, fumatul, obezitatea, expunerea excesivă la soare sporesc apariţia cancerului, iar la persoanele bolnave contribuie la evoluţia bolii.

[/stextbox]