Vladimir Putin: viaţa, ascensiunea, puterea

Vladimir Putin a fost desemnat “Omul anului 2007” de revista americană “Time”, pentru “pricepere extraordinară de lider, pentru preluarea unei ţări care se afla în haos şi căreia i-a adus stabilitate”.

Pe 26 martie 2000, Rusia căpăta un nou preşedinte, ales în mod oficial. Vladimir Vladimirovici Putin apăruse de relativ puţin timp în peisajul politic de la Moscova, dar a câştigat rapid popularitate. A fost desemnat de Boris Elţîn ca succesor atunci acesta a hotărât să se retragă, astfel că alegerile au reprezentat doar o formalitate pentru ambiţiosul Putin, care a ajuns la putere. Şi nu a mai plecat, de 15 ani. Ba dimpotrivă, a condus ţara cu mână de fier, şi-a construit cu migală o imagine de super erou, a ignorat toate controversele iscate, toate avertismentele şi ameninţările, ducându-şi planurile până la capăt, călcând peste oricine i s-a opus.

Acesta este Vladimir Putin, liderul de la Kremlin, spre care unii privesc admirativ, iar alţii, cu teamă.

Putin pe coperta revistei americane „Time”

S ă rac ş i ambi ţ ios

Vladimir Vladimirovici Putin s-a născut pe 7 octombrie 1952, la Leningrad, în prezent, Sankt Petersburg. Preşedintele rus a avut o copilărie absolut obişnuită, într-o familie destul de săracă, ce locuia într-un apartament cu alte două familii de muncitori. Vladimir a avut doi fraţi mai mari, pe care nu i-a cunoscut niciodată – unul dintre ei a murit la scurt timp după naştere, în timp ce al doilea a decedat în timpul asediului Leningradului, răpus de difterie.

Nu există foarte multe informaţii despre familia lui Putin; se ştie, însă, că bunicul său, Spiridon Ivanovici Putin, a fost bucătar şi a lucrat la casa de vacanţă Gorki, unde Vladimir Lenin şi-a petrecut ultima parte a vieţii. De asemenea, acesta ar fi gătit şi pentru Iosif Stalin.

Vladimir Putin are foarte multe feţe, este campion şi excelează în multe domenii: este judoka emerit, vânător, jucător de hochei, pescar, înotător, şofer de curse, pianist, scafandru.

Tânărul Vladimir a arătat de mic înclinaţii spre limbi străine şi sport. A început să studieze limba germană la 12 ani, după orele de la şcoală. Profesoara lui, Vera Gurevici, a povestit că acesta avea aptitudini înnăscute pentru limbi străine. Diriginta lui de la şcoala secundară numărul 281, Mina Iudiţkaia, a confirmat înclinaţia lui Putin către ştiinţele umaniste. În prezent, preşedintele rus vorbeşte fluent germana, engleza şi suedeza, potrivit şefului administraţiei prezidenţiale din Rusia.

Vladimir Putin are foarte multe feţe, este campion şi excelează în multe domenii: este judoka emerit, vânător, jucător de hochei, pescar, înotător, şofer de curse, pianist, scafandru.

La 14 ani, Vladimi Putin s-a apucat şi de sport – a început să practice sambo, o formă de arte marţiale. Apoi a ajuns la un club unde se preda şi se practica judo; acolo l-a cunoscut pe Anatoli Rakhlin, antrenorul şi mentorul său, care avea să-i stea alături toată viaţa.

Putin a obţinut centura neagră la judo la vârsta de 18 ani şi a ajuns Maestru al Sportului în ambele discipline. A fost campion regional atât la sambo, cât şi la judo şi, în prezent, deţine centura neagră 6 dan la karate kyokushin şi la judo.

Vladimir Putin are foarte multe feţe, este campion şi excelează în multe domenii: este judoka emerit, vânător, jucător de hochei, pescar, înotător, şofer de curse, pianist, scafandru.

Ş i-a dorit s ă fie spion

“Înarmat” cu aceste abilităţi, la numai 16 ani, Vladimir Putin ştia deja ce drum vrea să urmeze; aşadar, s-a prezentat la sediul KGB-ului din Leningrad, anunţând că doreşte să se înroleze. A fost refuzat, din cauză că serviciul nu accepta voluntari şi nu angaja decât persoane cu studii superioare sau care şi-au satisfăcut stagiul militar. La sugestia ofiţerului cu care a discutat, Vladimir Putin a urmat cursurile Facultăţii de Drept din Leningrad, obţinând în 1974 diploma de licenţă cu o lucrare despre politica Statelor Unite ale Americii în Africa.

Putin, în tinerețe

După absolvire a reuşit să intre în KGB, fiind iniţial repartizat la departamentul Contraspionaj şi informaţii interne, după care a fost mutat la Contrainformaţii externe şi a fost detaşat la Dresda, în Germania de Est. Putin s-a retras din activitate în 1991, cu gradul de locotenent-colonel, după aproape 17 ani petrecuţi în KGB.

După prăbuşirea regimurilor comuniste din statele Uniunii Sovietice, Vladimir Putin s-a întors la Leningrad şi a lucrat o vreme la Universitate, ocupându-se de relaţiile internaţionale. A urmat funcţia de consilier pentru primarul Leningradului, iar în 1996 a fost chemat la Moscova, pe post de adjunct în direcţia cabinetului preşedintelui Federaţiei Ruse, Boris Elţîn.

În iulie 1998 a fost numit director al Serviciului Federal de Securitate (FSB), succesorul KGB-ului, iar în august 1999, era prim-ministru. Din această poziţie, a început să se contureze liderul ce avea să devină – hotărât, autoritar, fără concesii. În octombrie 1999, a declanşat al doilea război din Cecenia, ca răspuns la un val de atentate, iar popularitatea sa a crescut tot mai mult. De atunci, nimeni şi nimic nu i-a mai stat în cale.

Cum a ajuns la putere

Pe 31 decembrie 1999, în prag de an nou şi de un nou mileniu, Boris Elţîn a anunţat că se retrage din funcţia de preşedinte al Rusiei, astfel că Vladimir Putin a devenit preşedinte interimar. Au fost organizate alegeri anticipate, iar pe 26 martie 2000, Putin era declarat câştigător, cu o majoritate de 52, 50% din voturile exprimate. A instituit imediat o serie de reforme ce au ridicat şi au întărit economia Rusiei, impulsionată mai ales de preţul ridicat al petrolului exportat.

La următoarele alegeri, în martie 2004, a câştigat din nou; în plus, a primit şi o majoritate comodă în Duma de Stat, fapt care i-a permis să guverneze după bunul plac, în stilul său deja consacrat. Putin era lăudat pentru reforme, pentru reducerea corupţiei, pentru că ridicase şi ordonase ţara, revigorase economia şi menţinea o relaţie bună cu Occidentul.

Vladimir Putin a avut două mandate prezidenţiale, în perioada 2000-2008. În următorii patru ani a fost premier, apoi în 2012 a fost ales din nou preşedinte al Rusiei.

Pe de altă parte, nu au întârziat să apară controversele. În primul rând, le-a declarat război „oligarhilor”, adică acei oameni de afaceri excesiv de bogaţi şi de influenţi, care se aflaseră în jurul lui boris Elţîn. Unii au fost exilaţi, alţii chiar închişi – cum a fost cazul preşedintelui grupului petrolier Iukos, Mihail Hodorkovski.

Totodată, televiziunile şi presa în general au trecut, rând pe rând, sub controlul regimului. Statul preluase şi rolul cel mai important în economie, iar în politică, opoziţia îşi făcea tot mai slab auzită vocea. Pe scurt, Vladimir Putin a preluat întreaga putere, controlând mai toate „sectoarele” ţării.

Se speculează despre Putin că şi-a eliminat, rând pe rând, duşmanii. Pe unii, după cum spuneam, i-a forţat să plece, iar alţii au avut o soartă mai puţin favorabilă. În acest context se vorbeşte despre Anna Politkovskaia, jurnalistă recunoscută pentru atitudinea sa critică faţă de politicile Kremlinului aplicate în Cecenia şi unul dintre cei mai proeminenţi opozanţi ai lui Putin. Aceasta a fost asasinată în octombrie 2006, în faţa locuinţei sale. Şi nu a fost singura, dintre cei care s-au opus regimului, care a dispărut în mod brutal.

Silvio Berlusconi este prieten bun cu Vladimir Putin, pe care l-ar fi învăţat „secretul” pentru a arăta mai tânăr: botoxul.

Al treilea mandat

Pe când se apropia de finalul celor două mandate pe care i le permitea Constituţia, în decembrie 2007, Putin l-a prezentat pe Dmitri Medvedev drept succesorul său ales, adăugând că va fi premier în viitoarea administraţie prezidenţială a lui Medvedev.

După ce Medvedev a câştigat alegerile, Putin a fost numit premier, după cum plănuise, în mai 2008. Şi din această funcţie a reuşit să îşi păstreze puterea şi influenţa. Mai mult, Constituţia a fost modificată astfel încât el a putut să candideze din nou, în 2012. Evident, a şi câştigat, drept pentru care se află din nou în funcţia de preşedinte al Rusiei, pentru al treilea mandat, care va dura, de data aceasta, 6 ani – tot o schimbare nouă în legea fundamentală. Dacă îşi doreşte acest lucru, Vladimir Putin va putea candida iarăşi, în 2018. E foarte posibil să şi câştige, astfel că va conduce cu mână de fier Rusia şi va face legea în zonă până cel puţin în 2024.

4 martie 2012, un moment rar întâlnit: Vladimir Putin cel atotputernic şi-a permis să plângă în public, în timpul primului său discurs de după alegerile prezidenţiale. Tocmai fusese ales pentru a treilea mandat la cârma ţării.

În momentul anunţării victoriei sale (pentru a treia oară), Putin şi-a permis să plângă în public, în faţa susţinătorilor săi, într-o piaţă din Moscova. Ulterior, după ce euforia momentului a trecut, el a susţinut că lacrimile fuseseră cauzate de vânt.

În cei trei ani care au trecut deja din al treilea mandat, Vladimir Putin a reuşit să creeze adevărate furtuni. Exemplul cel mai elocvent este conflictul din Ucraina, pentru care este considerat direct răspunzător. Pornind de la anexarea Crimeei la Rusia, situaţia în Ucraina s-a înrăutăţit constant, fapt care nu îi serveşte nimănui, în afară de Putin. Tot de atunci, relaţiile Rusiei cu Occidentul sunt mai încordate ca oricând, iar lumea vorbeşte tot mai des de război.

Cultul personalit ăţ ii

Încă de la începutul ascensiunii sale, Vladimir Putin şi-a construit cu grijă imaginea, pe care o voia de om dur, hotărât şi disciplinat, dar şi priceput la toate. Din vara anului 2002 au început să apară şi mici semne de megalomanie: posturile ruseşti de radio difuzau încontinuu melodia „Un om precum Putin”, care îl elogiau pe preşedinte şi a sa deja proverbială disciplină. În librării şi biblioteci erau peste tot cărţi despre Putin şi portrete ale sale.

În cei 15 ani de când este la putere, am putut asista la construirea acestei imagini de adevărat super erou; există chiar şi o serie de benzi desenate, intitulate „SuperPutin”. Iar fotografiile publicate în presa din întreaga lume ne arată bucăţi din „marele om” care pare a fi peste tot, ştie tot şi face de toate.

L-am văzut pe Vladimir Putin pilotând avioane militare, coborând cu un submersibil în adâncurile lacului Baikal, zburând cu planorul, co-pilotând un avion pentru stingerea incendiilor, conducând o maşină de curse, un tren şi un camion, făcând rafting, înotând în apele unui râu siberian, mergând pe motocicletă sau călărind. La-m văzut într-o poză şi cu un tigru siberian, pescuind, ghidând un stol de cocori albi, cântărind şi măsurând un urs polar sau montând un dispozitiv de eco-locaţie unei balene cenuşii.

Să nu uităm: Putin cântă la pian şi la chitară şi adoră să picteze. Practică nu numai arte marţiale, unde deja ştim că este cel mai bun – am văzut fotografii cu el mergând pe schiuri, patinând, mergând pe bicicletă sau jucând badminton ori hochei pe gheaţă.

Putin pe gheață

So ţ ul Putin, un „ vampir ”

Şi totuşi, deşi cunoaştem atâtea lucruri despre el, nu ştim mai nimic. De exemplu, sunt cunoscute foarte puţine lucruri din viaţa personală a „ţarului” de la Kremlin. Pe cine iubeşte, e căsătorit, câţi copii are?

Vladimir Putin alături de Liudmila, fosta soţie, şi una dintre fiicele lor, Maria.

Ştim că Vladimir Putin a fost căsătorit timp de 30 de ani cu Liudmila, în perioada 1983-2013. Cei doi s-au cunoscut după ce Putin anulase o logodnă, din motive necunoscute.

Liudmila Shkrebneva era studentă la Facultatea de Filologie din Leningrad, unde studia spaniolă şi franceză, în 1980. S-a căsătorit cu Vladimir Putin în 1983 şi au locuit împreună, în Germania, din 1985 până în 1990. Liudmila Putina a devenit, ulterior, profesoară de limba germană. După ascensiunea profesională a lui Vladimir Putin, relaţia lor s-a deteriorat şi, în 2013, în timp ce se aflau la un spectacol de balet, soţii Putin au anunţat că divorţează.

O prietenă a familiei, Irene Pietsch, care le-a fost aproape celor doi, a scris o carte despre relaţia lor; acolo a notat cuvintele Liudmilei, care îşi descria astfel soţul: „Din nefericire, e un vampir […] Este un vampir care suge toată viaţa din mine”. Autoarea cărţii a inclus în lucrarea sa şi declaraţii de-ale lui Putin, care zicea că oricine rezistă alături de soţia lui trei săptămâni merită să i se ridice o statuie.

Amanta din umbr ă

Soţii Putin au şi două fete, complet necunoscute publicului larg din Rusia. Maria, născută în 1985, în Leningrad, şi Ekaterina, care s-a născut la Dresda, un an mai târziu, nu au conturi pe reţelele sociale, ca majoritatea tinerilor din zilele noastre, iar fotografiile cu ele sunt extrem de rare. Se spune că Ekaterina ar fi avut o relaţie cu un tânăr sud-coreean, Yoon Joon-won, fiul unui angajat la ambasada Coreei de Sud la Moscova, în timp ce Maria ar fi măritată cu omul de afaceri olandez Jorrit Faassen, care ocupă o funcţie importantă la Gazprom.

Vladimir Putin şi presupusa lui amantă/soţie, Alina Kabayeva

Maria şi Ekaterina nu ar fi, totuşi, singurii copii ai preşedintelui. S-a speculat de câţiva ani că Putin ar avea o relaţie cu o fostă campioană la gimnastică ritmică, Alina Kabayeva. Aceasta are un copil cu un tată necunoscut – se spune că acesta ar fi, de fapt, Vladimir Putin – iar recent presa a scris că ea ar fi născut iarăşi, într-o clinică din Elveţia. Din nou, s-a speculat că Vladimir Putin ar fi tatăl, zvonurile fiind alimentate şi de faptul că liderul de la Kremlin a dispărut de pe scena publică mai mult de o săptămână, în perioada respectivă.

Încă din 2008, un ziar rus a anunţat că Alina Kabayeva este logodită cu Putin şi că urmează să se căsătorească, după ce acesta va fi încheiat mandatul prezidenţial. Sursa acestei ştiri era un organizator de nunţi de la Sankt Petersburg, care fusese desemnat să se ocupe de recepţia de după nuntă. Totuşi, la scurt timp după apariţia acestor ştiri, Putin a negat că ar avea o relaţie cu fosta gimnastă. Mai mult, în mod absolut misterios, tabloidul care publicase aceste informaţii a fost închis la scurt timp după apariţia articolelor despre Putin şi Kabayeva.