Trump versus Clinton. Cine va fi preşedintele SUA?

Cel de-al 45-lea preşedinte al SUA va fi ales în data de 8 noiembrie 2016 şi va fi, cel mai probabil, unul dintre cei mai proeminenţi candidaţi: Hillary Clinton sau Donald Trump. Hillary Clinton este prima femeie nominalizată vreodată pentru funcţia de preşedinte al Statelor Unite de către un partid important (Partidul Democrat), iar Trump este candidatul republicanilor.

O analiză rapidă a campaniilor celor doi arată că, în ceea ce priveşte subiectele principale, poziţia lor se aliniază cu cea a partidelor pe care le reprezintă. Astfel, în subiectul sensibil al avorturilor, Clinton se declară pentru libertatea femeilor de a alege, iar Trump este „pro-viaţă”. La capitolul imigraţie, Clinton susţine „visul american”, în timp ce Trump vrea să deporteze toţi imigranţii fără documente legale şi să construiască un zid pe graniţa cu Mexicul. Clinton a declarat că ar fi nevoie de o legislaţie mai complexă în ceea ce priveşte controlul armelor deţinute de cetăţeni (un alt subiect sensibil pentru americani); Trump nici nu se gândeşte la restricţii în acest domeniu. Clinton s-ar gândi la taxe mai mari pentru cei care câştigă mai mult, iar Trump vrea să le scadă.

Hillary Clinton este Secretar de Stat în actuala administraţie, astfel că a fost responsabilă de politica externă şi a fost criticată de adversarul său pentru acest aspect. Trump are, de altfel, cu totul alte idei faţă de acţiunile NATO şi faţă de prezenţa trupelor americane în diverse teatre de operaţiuni.

De la republicani la democraţi

Hillary Diane Rodham Clinton s-a născut pe 26 octombrie 1947 în Chicago, statul american Illinois, într-o familie din clasa mijlocie. Educaţia ei a fost clasică, bazată pe principii americane conservatoare şi principii religioase ale Bisericii Metodiste, căreia îi aparţine.

A absolvit liceul în 1965, după ce a făcut parte din consiliul elevilor şi a redactat articole pentru ziarul şcolii. A studiat apoi ştiinţele politice la Colegiul Wellesley, iar în acea perioadă viziunile şi orientările sale politice au suferit schimbări majore: a renunţat la funcţia de preşedinte din cadrul organizaţiei Tinerilor Republicani de la Wellesley şi a devenit interesată de Mişcarea Americană pentru Drepturi Civile şi Războiul din Vietnam. A început să simpatizeze mai mult cu ideile Partidului Democrat după asasinarea lui Martin Luther King Jr. – chiar a organizat o grevă a studenţilor, timp de două zile, militând pentru acceptarea mai multor studenţi afro-americani în colegiu.

În 1968 a renunţat definitiv la Partidul Republican, iar în 1969 a absolvit colegiul cu toate meritele. Şi-a continuat studiile în domeniul Dreptului, la Yale, apoi a profesat ca avocat şi activist pentru drepturile copilului. În 1974 s-a mutat în Fayetteville, Arkansas, alături de Bill Clinton, începând o carieră de profesor la Şcoala de Drept a Universităţii din Arkansas. S-a căsătorit în vara anului 1975 cu Bill Clinton, dar şi-a păstrat în prima fază numele de fată, Rodham – fapt ce va atrage critici din partea opiniei publice.

Succese personale şi profesionale

Bill Clinton a fost ales guvernator al statului Arkansas în ianuarie 1979, iar Hillary, ca “primă doamnă”, a primit conducerea Rural Health Advisory Committee. A îndeplinit cu succes această funcţie, pe care a folosit-o pentru a facilita accesul cetăţenilor din mediile defavorizate la serviciile medicale.

A devenit Hillary Rodham Clinton în 1982, când a preluat numele soţului cu speranţa de a intra în graţiile publicului conservator din statul Arkansas. De atunci a început o lungă serie de reuşite şi împliniri, atât pe plan profesional, cât şi personal: a devenit prima femeie partener în firma de avocatură Rose Law şi a adus-o pe lume pe Chelsea, singurul copil al familiei, în noiembrie 1980; soţul său, Bill, a fost reales guvernator în 1982, iar familia a început să prospere de pe urma afacerii imobiliare Whitewater Development Corporation. După ce  Hillary Clinton a început o adevărată reformă a sistemului de educaţie, luptând pentru cauza copiilor, a fost aleasă Femeia anului 1983 în statul Arkansas şi Mama anului în 1984.

Aceste succese personale şi profesionale s-au dovedit apoi importante şi în câştigarea campaniei lui Bill Clinton în cursa pentru preşedenţia Statelor Unite în 1992.

De la Prima Doamnă la senator şi Secretar de Stat

Hillary Clinton nu s-a mulţumit să fie o Primă Doamnă „decorativă”, ci s-a implicat activ şi a jucat un rol important în mandatul soţului, fiind comparată cu  Eleanor Roosevelt. O vreme chiar a fost nevoită să poarte permanent în ieşirile publice o vestă antiglonţ, în perioada în care a susţinut un proiect de reformă controversat, ce stipula ca angajatorii să acopere costurile asigurărilor medicale pentru angajaţi. În final, proiectul nu a trecut de votul Congresului şi ideea a fost abandonată.

În al doilea mandat al preşedintelui Clinton, Hillary a primit sarcini în domeniul sănătăţii publice şi al protecţiei sociale, în special pe partea cu drepturile femeilor şi ale copiilor în faţa abuzului domestic. S-a preocupat şi de problema veteranilor de război, având în acelaşi timp o puternică activitate diplomatică ce promova pacea şi prosperitatea în lume pe princiile democratice americane.

Tot timpul, atât în campaniile electorale, cât şi în mandatele soţului, Hillary l-a sprijinit total pe Bill Clinton, chiar şi în momentele grele, care le-au pus la încercare familia. Prima lovitură de imagine a venit în timpul campaniei pentru primul mandat, atunci când Bill Clinton a fost acuzat de o aventură extraconjugală avută cu o cântăreaţă pe nume Gennifer Flower. Apoi, în 1998, a venit deja celebrul scandal cu stagiara de la Casa Albă, Monica Lewinsky. În toate aceste perioade grele, Hillary a reuşit să treacă în mod inteligent peste probleme şi să îşi întărească imaginea de femeie puternică şi hotărâtă, care stă alături de soţul său, la bine şi la greu.

Astfel a reuşit să rămână populară şi după finalul mandatelor prezidenţiale ale soţului său. A candidat şi a câştigat de două ori consecutiv funcţia de senator al statului New York. În 2007 a pornit în cursa pentru funcţia de preşedinte al SUA, însă Barack Obama a fost până la urmă nominalizat din partea Partidului Democrat – şi a câştigat. Acesta a arătat că îşi respectă fosta adversară şi i-a propus postul de Secretar de Stat. Astfel, în ianuarie 2009, Hillay Clinton devenea cel de-al 67 Secretar de stat al SUA.

Trump, succese la şcoală

Donald Trump, principalul contracandidat al lui Hillary Clinton la alegerile prezidenţiale din Statele Unite ale Americii din 2016, este unul dintre cei mai controversaţi pretendenţi la postul de preşedinte din istoria SUA, un fapt cu care toată lumea este de acord, de la presă, la electorat.

Donald John Trump s-a născut pe 14 iunie 1946 în New York şi este al patrulea copil al lui Frederick şi Mary MacLeod Trump. Tatăl lui a fost la început constructor şi agent imobiliar.

Magnatul american are o avere estimată la peste 4 miliarde de dolari şi este cunoscut ca o persoană extravagantă şi chiar arogantă.

A fost un copil plin de energie, foarte agitat, drept pentru care părinţii au decis să îl trimită la Academia Militară din New York când acesta avea doar 13 ani. Adolescentului Trump pare să-i fi priit regimul militar, atât din punct de vedere social, cât şi academic. A obţinut numeroase premii şi s-a devenit un sportiv foarte bun, practicând fotbal, baseball şi fotbal american. A fost şi preşedinte al studenţilor până în anul 1964, când a absolvit.

Donald Trump a intrat apoi la Universitatea Fordham, de unde s-a transferat la Wharton, Şcoala de Ştiinţe Economice din cadul Universităţii din Pennsylvania, studii pe care le-a absolvit în 1968, obţinând o diplomă în economie.

De la faliment la prosperitate şi celebritate

La început, Donald Trump a lucrat în vacanţele de vară, alături de tatăl său, care i-a influenţat foarte mult cariera. După absolvirea facultăţii, a intrat în afacerile companiei deţinute de Frederick, Trump Organization. Donald Trump şi-a început cariera de om de afaceri ca agent imobiliar, într-un birou pe care l-a împărţit cu tatăl său în Brooklyn, New York.

În cartea sa, “Art of the Deal”, Trump povesteşte: “După ce am absolvit Academia Militara în 1964, m-am gândit serios să urmez cursurile unei facultăţi de regie şi film. În cele din urmă, am hotărât că real estate-ul reprezintă pentru mine un business veritabil.”

În 1971, Donald Trump s-a mutat în Manhattan, acolo unde a cunoscut multe persoane influente. A început să se implice în proiecte mari, construind imobile interesante din punct de vedere arhitectural, fapt care l-a făcut cunoscut în oraş. Averea sa a crescut constant, la fel şi numărul de proprietăţi deţinute, în urma investiţiilor şi a afacerilor imobiliare.

De câteva ori, Donald Trump a fost şi aproape de pragul falimentului. În 1993, cazinourile sale erau pline de datorii, iar cea mai mare parte a proprietăţilor imobiliare au fost pierdute. Salvarea a venit de la familie, care i-a oferit sprijinul financiar necesar pentru a-şi reveni.

După zece ani, Trump era o adevărată vedetă, odată cu apariţia în serialul “The Apprentice”, difuzat de canalul American NBC şi urmărit de zeci de milioane de telespectatori. Acest lucru l-a reuşit să-şi construiască un brand personal pe care l-a folosit cu abilitate ca strategie de marketing, extinzându-şi afacerile şi în alte domenii. Astfel au apărut o serie de produse cu numele Trump, de la colecţia de îmbrăcăminte pentru bărbaţi, apa minerală, cărţile semnate de el sau chiar băuturi alcoolice.

Trei mariaje, cinci copii, păreri controversate

Şi viaţa personală a magnatului a fost destul de tumultoasă. Trump s-a căsătorit în anul 1977 cu Ivana Zelnickova Winklmayr, un fotomodel din New York, de origine cehă. Din căsătoria celor doi au rezultat trei copii: Donald Jr. (născut la 31 decembrie 1977), Eric (născut la 6 ianuarie 1984) şi Ivanka (născută la 30 octombrie 1981).

 

Noua doamnă Trump s-a implicat în mai multe afaceri ale familiei; în 1978, Ivana Trump a fost numită în funcţia de vicepreşedinte al departamentului de design din cadrul companiei Trump Organization. Cei doi au divorţat în 1992, după ce s-a aflat că Donald avea o relaţie extraconjugală cu o actriţă americană, Marla Maples. La un an de la divorţ, Trump şi Maples s-au căsătorit, iar Trump a devenit tată pentru a patra oară, pe 13 octombrie 1993. Acest mariaj nu a durat, totuşi, decât 6 ani.

În 1998, Trump a început o relaţie cu modelul de origine slovenă Melania Knauss. Acesta a devenit a treia doamnă Trump în 2005, iar în 2006 a venit pe lume fiul lor, Barron.

Donald Trump este considerat drept cel mai controversat candidat din cauza părerilor sale, de-a dreptul extremiste, pe alocuri, despre câteva dintre subiectele cheie din dezbaterile pentru alegerile prezidenţiale din SUA.

De exemplu, referitor la problema imigraţiei, acesta a declarat că deportarea a 11 milioane de imigranţi care nu au acte legale va fi o soluţie bună şi se numeşte “management”. Trump spune că el va aborda o metodă accelerată pentru a soluţiona această problemă, în timp ce politicienii nu fac altceva decât să vorbească, nefiind capabili şi să acţioneze.

Când a venit vorba despre taxele plătite statului, afaceristul cu o avere de 4 miliarde şi jumătate de dolari, a declarat pentru Time că el cunoaşte mulţi oameni care fac o grămadă de bani şi nu plătesc taxe pentru că sistemul acesta este ineficient.