Povestea unui grădinar celt care îngrijește Grădina Carpatică

Grădinarul care are grijă de Grădina Carpatică nu este un român, cum ne-am fi așteptat, ci un irlandez, pe numele său, Peter Hurley. El a găsit un mod fascinant de a-i face pe români să-și prețuiască civilizația rurală străveche, pe care o numește „o comoară pentru Europa”. Și nu vine doar în vizită, ci trăiește chiar în România. Irlandezul a parcurs pe jos drumul de la Cimitirul Vesel din Săpânța până la Muzeul Țăranului Român din București și a scris o carte inspirat de farmecul românilor pe care i-a întâlnit. A legat simbolic o punte între București și Maramureșul Istoric, între obiceiuri și tradiții uitate și oamenii frumoși care le țin încă vii. Un proiect și mai îndrăzneț este „Lungul drum spre Cimitir ”, o altă punte care de această dată leagă prin muzică istoria a două popoare, român și irlandez.

În căutarea farmecului României

 

Își spune irlandezul din România. Peter Hurley este din Irlanda și trăiește pe meleaguri românești de 20 de ani. ”În august 1993 fusesem la Praga și experiența m-a lovit ca un tren. Am rămas foarte impresionat. Era evident că ceva foarte interesant se petrecuse aici, în aceasta parte a Europei, încă total necunoscută mie, și m-am întors în Irlanda ferm convins ca la prima ocazie o sa vin să locuiesc în Europa de Est. Trei luni mai târziu m-a sunat un fost coleg de serviciu din Dublin să-mi povestească despre România, și planul lui de a porni o firmă de consultanță în marketing, ceea ce făceam împreună în Irlanda atunci. Am sărit fără să stau pe gânduri”, spune Peter. Astfel, în anul 1994, Peter Hurley emigrează în România fără să cunoască nimic despre această țară și pune pe picioare două dintre cele mai cunoscute firme de marketing: Mercury Research si Mercury Promotions. L-a fascinat faptul că în România a găsit o civilizație rurală autentică. ”Noi am pierdut cultura noastră autentică. Voi o aveți încă în stadiu viu. Numai după ce pierzi ceva, apreciezi acel lucru.” Așa se face că după 15 ani de publicitate, în anul 2009, sufletul său de celt l-a împins să se dedice unei cauze nobile, aceea de a promova România: ”Am pornit în căutarea esenței României, acel ceva care m-a făcut în primul rând să mă mut aici, în căutarea adevăratelor valori care stau la baza identității voastre naționale și, dacă îmi permiteți să zic așa, a farmecului poporului”, spune irlandezul îndrăgostit de România.

În 26 noiembrie 2012, Peter Hurley pornește într-o călătorie Cimitirul Vesel din Săpânța-Muzeul Național al Țăranului Român (de 650 de kilometri), singur, pe jos, având ca unică sursă de supravieţuire bunătatea și ospitalitatea oamenilor. A fost uimit să descopere cât e românul de săritor: ”Am parcurs acest drum fără să cumpăr nimic de mâncare, de băut, fără să cheltui nici un leu pe hrana sau adăpost, fiind susținut fizic și moral în totalitate de oameni cu care m-am întâlnit pe drum, majoritatea dintre ei fiind mult mai săraci decât mi-am putut imagina”.

Drumul crucilor

De fapt prin această călătorie inedită a vrut să atragă atenția asupra pericolului dispariției Grădinii Carpatice și a țăranilor din micile gospodării care o îngrijesc. „A fost o demonstrație de solidaritate cu milioane de români, cetățeni ai Uniunii Europene, care încearcă să supraviețuiască prin agricultura de subsistență în cele 4 milioane de mici gospodării tărănești, în absența unei strategii coerente pentru viitorul lor. În Irlanda, în secolul 19 era o vorbă “Du-te în iad sau la Connacht”, (regiunea cea mai săracă și). Mica gospodărie scurtează statul de foarte multe probleme. Este și esența acestei Grădini Carpatine cu care se mândrește România. Dar există o problemă: dacă nu aveți grădinari, nu o să aveți nici grădină”, avertizează irlandezul.

Douăzeci şi șase de zile de la pornirea pe jos, pe 21 decembrie 2012, ziua în care Muzeul lansa o expoziție importantă „Războiul împotriva țăranului”, Peter ajunge la destinație. „Acest război, declanșat de comuniști în 1948, este departe de a se fi terminat”, consideră Peter.

Experiență extraordinară trăită de Peter pe parcursul celor douăzeci și șase de zile a împărtășit-o într-o cărte, intitulată semnificativ ”Drumul crucilor”(The Way of the Crosses). Și pentru că iubește satul românesc Peter nu se oprește aici, continuă ca prin acțiunile sale să-i convingă pe români ce comori neprețuite reprezință tradițiile populare și ce responsabilitate le revine pentru păstrarea lor. Începe și se dedică unor proiecte mari, revoluționare, pentru unii prea devreme de înțeles.

Concert pe pajiștea din Săpânța

Un proiect unic, conceput de Peter, este festivalul intercultural de tradiții țărănești de la Săpânța, ”Drumul lung spre Cimitirul Vesel”. În acest festival Peter și-a pus nu numai tot sufletul, ci și toți banii de care dispunea la un moment dat (143.000 de euro). De aceea Peter se autoironizează, dând dovadă de mult umor: „Sunt singurul om care a reușit să îngroape o casă într-un cimitir în doar două zile”. Sacrificiile sale nu au fost în zadar, el a reușit să adune la Săpânța muzicieni irlandezi și români printre care se numără vestitul compozitor irlandez, Shaun Davey, care a scris o suită muzicală inspirat fiind de versurile de pe crucile din Cimitirul Vesel, dar și solistul Grigore Leșe. Anul acesta festivalul este finanțat prin fonduri europene. De asemenea, Institutul Cultural Irlandez a alocat pentru festival 7.500 de euro. Din păcate, se acoperă doar 80% din costuri. „Restul de 20% trebuie să-i strâng, este suma cheltuielilor suportate cu partea irlandeză”, explică organizatorul festivalului de la Săpânța. În acest an, festivalul îi este dedicat compozitorului irlandez, Shaun Davey, și va presupune o mobilizare de forțe: Corul de femei din Săpânța, Orchestra Simfonică Silvestri, Corul Bărbătesc de la Facultatea de Teologie din Sibiu, echipa de muzicieni din Irlanda, Scoția și Spania condusă de Shaun Davey, sub bagheta dirijorului irlandez David Brophy de la Orchestra Națională Simfonică din Irlanda. Desfășurat în perioada 11-16 august 2014, festivalul intercultural de tradiții țărănești va începe chiar din București, din Gara de Nord, de unde va porni o călătorie fascinantă către inima Maramureșului, respectiv Sighetu Marmației, cu muzică și mâncare tradițională. În seara de 14 august, Cimitirul Vesel din Săpânța, va fi însuflețit de lumina caldă a lumănărilor și pricesnele cântate de Corul de femei din Săpânța, dedicate Sfintei Marii. Apoi, pe 15 august, pe pajiștea din Săpânța, toate formațiile se vor reuni într-un concert unic pentru a pune în scenă suita muzicală scrisă de compozitorul Shaun Davey. Pe pajiștea de la Săpânța, se vor afla totodată meșteri populari din Maramureșul Istoric, printre care și singurul olar de ceramică dacică din România. De altfel, așa cum a fost creat, „Drumul Lung spre Cimitirul Vesel” este un festival despre oameni „vii”, obiceiuri pierdute și tradiții regăsite. Ca totul să se deruleze conform planului Peter are nevoie să strângă fondurile care să acopere chetuielile cu artiștii irlandezi. Nu s-a dat bătut nici în fața birocrației privind accesul la fondurile europene, nici atunci când unii l-au descurajat când le-a dezvăluit visele. Irlandezul cu inimă de român continuă să lupte pentru tradițiile și oamenii ”vii” din Maramureș. ”Antrenez comunitatea locală ca să generăm împrună un venit ca să acoperim din cheltuieli. Adevărații eroi din această poveste sunt cei din Maramureș. De aceea, este important să-i sprijinim, prin prezența la festival, prin răspândirea evenimentului sau susținându-le cauza, să păstrăm Grădina Carpatică așa cum am moștenit-o de la strămoșii”.

„Ar fi un vis frumos să le văd pe femeile din Săpânța în opinci la National Concert Hall în Dublin”

Cu prilejul festivalului de la Săpânța, se vor realiza două filme, unul despre călătoria compozitotului irlandez Shaun Davey în România, iar un altul despre festivalul propriu-zis. În 8 octombrie, la Dublin, la National Concert Hall va avea loc concertul „Voices from the Merry Cemetery”, creația muzicală a compozitorului Shaun Davey, inspirat de epitafurile din Cimitirul Vesel. „Ar fi un vis frumos să le văd pe femeile din Corul de la Săpânța, îmbrăcate în costume naționale românești și în opinci pe scena National Concert Hall din Dublin”, spune irlandezul cu suflet de român.

Toți cei care doresc să susțină proiectul „Drumul lung spre Cimitirul Vesel” pot face donații pentru Asociația Interculturală de Tradiții IBAN: RO94BACX0000000614045000 (RON) și RO67BACX0000000614045001 (EUR)