Ţinutul Secuiesc a obţinut autonomia. Deocamdată pe hârtie

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a prrezentat, joi, proiectul legislativ de înfiinţare şi autonomie a regiunii Ţinutul Secuiesc şi spune că doleanţele legate de autonomie ale maghiarilor datează de la Unirea de la 1918.

„Doleanţele legate de autonomie ale comunităţii maghiare din Transilvania, din România, sunt de o vârstă cu naşterea statului modern român, în 1918, şi iniţiativele legate de drepturile  minorităţilor naţionale ale UDMR se datează din momentul prăbuşirii comunismului. (…) UDMR şi comunitatea maghiară din România vor rămâne un factor de stabilitate, un factor de echilibru în România, indiferent ce spun şi ce doresc alţii. De aceea, vă spun că tot ce spunem noi astăzi a fost spus de foarte multe ori în 25 de ani. (…) Cred şi credem într-o Românie puternică, într-o Românie care va influenţa demersul în această zonă a lumii”, a spus Kelemen Hunor.

El a precizat că ce a fost gândit în cadrul proiectului de autonomie s-a făcut în limitele „statului unitar român” şi că UDMR nu se gândeşte la separatism.

„Acest demers al nostru constituie un act politic, este un act constituţional, un act legal şi este un act legitim prin care comunitatea maghiară doreşte să obţină garanţii reale şi efective privind dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii etnice a cetăţenilor aparţinând comunităţii maghiare. De aceea noi vrem să ne delimităm şi respingem categoric orice încercare de compromitere a demersului nostru prin diferite teorii conspiraţioniste vehiculate în spaţiul public cu rea voinţă sau cu o altă ţintă bine definită. (…) Acest proiect de lege spune de la bun început că noi, ceea ce am gândit am aşezat în cadrul statului român, unitar, şi nu ne gândim la separatism, la alte lucruri, independenţă, aşa cum au fost vehiculate. Nu! Aşa ceva nu propunem, nu am propus niciodată şi nici nu avem de gând să propunem aşa ceva”, a subliniat preşedintele UDMR.

Potrivit acestuia, proiectul a fost elaborat după modelul Tirolului de Sud.

„Este un proiect de lege, o adaptare la cadrul juridic românesc a unui statut din Italia, din Tirolul de Sud. Există 14 modele de autonomie în Uniunea Europeană, funcţionale, şi noi am ales un model care înseamnă o înţelegere a funcţionării unei regiuni sau subregiuni, într-un context european, într-o ţară şi o regiune bogată, unde trăiesc mai multe minorităţi, mai multe naţiuni şi care au găsit o formă de convieţuire paşnică şi o dezvoltare economică şi socială fără precedent, după1972, când  a fost adoptată legea lor în parlament”, a completat Kelemen Hunor.

El a oferit şi câteva amănunte din proiect, declarând că jumătate din banii colectaţi în regiune ar rămâne unităţilor locale şi regionale şi că instituţiile în regiune ar fi împărţite între mai multe localităţi.

„Am propus să fie mai multe oraşe care deţin anumite instituţii. Mureşul va fi capitala regiunii, instituţiile care ţin de fiscalitate să fie la Miercurea Ciuc, la Odorheiu Secuiesc să fie consiliul regional şi la Sfântu Gheorghe să fie celelalte instituţii administrative, iar prefectura să rămână ca reprezentat al statului şi al guvernului cum este în acest moment, în fiecare judeţ, şi Prefectura judeţului Harghita va exercita şi atribuţiile la nivel regional”, a spus Kelemen Hunor.

Potrivit acestuia jumătate din sumele colectate din taxe ar rămâne în regiunea Ţinutul Secuiesc, pentru că în prezent sunt prea mulţi bani care ajung la Bucureşti.

„Noi am propus să rămână un procent mult mai mare la nivel local, la nivel regional decât este în acest moment şi cred că ar fi o propunere valabilă şi pentru alte regiuni, dacă vom trece la o altă structură administrativă. Noi considerăm că nu e bine să mergi pentru fiecare bănuţ până în Bucureşti, nu e bine să mergi pentru un pod, pentru o şcoală locală, pentru o instituţie de cultură tot timpul la Bucureşti. Noi propunem să rămână din sumele colectate, din taxele colectate 50% şi sunt câteva locuri unde procentul este un pic mai mic”, a precizat Kelemen.

El a mai spus că proiectul de autonomie propus pentru Ţinutul Secuiesc este după modelul Tirolului de Sud.

„Acest model poate fi aplicat în orice regiune, fiindcă este o doză foarte mare de descentralizare şi de aplicare a principiului subsidiarităţii”, a completat preşedintele UDMR.

„Prerogativele în ce priveşte dezvoltarea infrastructurii în regiune, prerogativele legate de administrarea şcolilor la nivel regional, sistemului educaţional, dar tot ce înseamnă programa şcolară se face la nivel naţional. Pe lângă cele actuale, vor mai fi atribuţiile care se referă la păstrarea tradiţiilor locale, utilizarea resurselor naturale, cele legate de turism, agricultură, educaţie, dezvoltarea economică, infrastructură, (…) organizarea arhivelor judeţene, a instituţiilor de cultură la nivel regional. Deci, lucruri care ţin de aspectele vieţii cotidiene. Toate atribuţiile legate de politica externă, politica de securitate naţională, politica de apărare, politica privind serviciile de informaţii nu pot fi solicitate şi nu pot fi trecute la nivel regional, rămân la nivel naţional”, a menţionat Kelemen Hunor.

El a mai spus că în ce priveşte învăţământul, în şcolile cu predare în limba română la fi introdusă ca disciplină şi limba maghiară.

„În şcolile cu predare în limba maghiară se învaţă limba română şi limba maghiară intră ca disciplină în şcolile române –iarăşi revin cu modelul Tirolului de Sud-, ca să existe un bilingvism încă din copilărie. Dar restul disciplinelor sunt predate în limba română, nu se bulversează, doar că va intra şi această disciplină”, a precizat Kelemen Hunor.