Vasile Dâncu, despre politicieni si partide: Anul cutremurului politic total: 2014

Anul politic 2014 poate fi unul al eşecurilor absolute dacă proiectele de modificare a Constituţiei, regionalizarea şi descentralizarea vor fi ratate, apreciază sociologul clujean Vasile Dâncu. El este de părere că într-un an electoral sunt puţine garanţii că în chestiuni atât de importante se va gândi raţional, mai ales că întreaga logică a dezbaterii publice este purtată în termenii pro sau anti Băsescu. “Modelul Băsescu oricum e terminat în politică, astfel încât cred că referinţa la Traian Băsescu trebuie să nu mai existe când ne gândim la viitorul unei Românii moderne”, apreciază Dâncu.

Revenind la un ton mai optimist, sociologul opinează că 2014 ar putea aduce şi câştiguri. “Putem câştiga o ”moarte” a tătucilor. Sau măcar o pauză în istoria noastră de tătuci providenţiali. Şi naşterea unui lider instituţional, a unui lider care să schimbe logica funcţionării sistemului nostru politic”, spune sociologul.

Parlamentul României a început, luni,  o nouă sesiune, care se anunţă foarte importantă. Dar şi tensionată, având în vedere alegerile europarlamentare şi prezidenţiale din acest an. Cel mai important proiect care intră în atenţia senatorilor şi deputaţilor este cel privind revizuirea Constituţiei. Dar sunt şi altele importante: noul Cod Rutier, noile coduri penale, prevederile referitoare la amnistiere şi graţiere.

Pe lângă proiectele mari, există şi altele mai mici, iniţiate de parlamentari din diverse zone şi partide. Câţiva parlamentari din regiunea de Nord-Vest ne-au prezentat proiectele lor personale. Educaţie, sănătate, bani Deputatul PSD Cluj Aurelia Cristea şi-a focalizat atenţia în noua sesiune parlamentară în special pe educaţie,  sănătate şi sistemul fi scal, asta mai ales în urma întâlnirilor pe care le-a avut cu clujenii. „Educaţia, sănătatea şi sistemul fiscal sunt principalele domenii, asupra cărora mi-am focalizat atenţia în această sesiune parlamentară. Am sintetizat cele mai multe propuneri şi probleme care mi-au fost adresate la cabinetele parlamentare şi am prioritizat următoarele proiecte: Educaţia prin Sport – proiectul îşi propune creşterea numărului de copii care îşi dezvoltă educaţia prin practicarea unui sport de masă; Legea Lobby-ului, o prioritate a USL şi una din legile considerate de societatea civilă ca necesară pentru asigurarea unui climat economic transparent; Proiect legislativ privind exonerarea de la plată a sumelor pe care medicii de familie din centrele de permanenţă sunt obligaţi ca urmare a Controlului Curţii de Conturi să le restituie Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cu toate ca nu au nicio vină în modul în care s-a stabilit şi s-a realizat decontarea; Legea privind interzicerea fumatului în spaţiile publice – propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor produse din tutun”, a spus Aurelia Cristea. De asemenea, va urmări parcursul legislativ al proiectului pe care l-a iniţiat privind modificarea taxei claw-back şi are în vedere, ca urmare a unor discuţii cu fermieri clujeni,  mai multe proiecte legislative utile agriculturii şi producătorilor autohtoni. În plus,  analizează posibilitatea adoptării unei Legea Urbanizării Satelor, a acordării unor burse de excelenţă copiilor supradodaţi, precum şi o lege a responsabilităţii în administraţie. Autovehicule electrice şi combustibili bioregenerabili Un alt reprezentat al USL, senatorul clujean Marius Nicoară, are şi el câteva proiecte pe care vrea să le promoveze în sesiunea parlamentară care a început. O propunere legislativă privind folosirea limbajului semnelor româneşti sau a limbajului mimico-gestual oficial prin interpret autorizat,  precum şi o propunere privind Statutul interpretului în limbaj mimico – gestual.

O altă propunere vizează completarea Legii nr.215/2001 a administraţiei publice locale: „În contextul reformelor dorite în administraţie publică locală şi în perspectiva viitoarelor reorganizări administrativ-teritoriale având ca scop reducerea cheltuielilor locale şi șefi cientizarea cheltuielilor pentru domenii care să armonizeze administraţia locală la standarde europene, s-a uitat un element de bază pentru dezvoltarea comunităţilor locale: participarea decizională a cetăţenilor la niveul administraţiei
publice locale şi judeţene. În acest sens am iniţiat prezenta propunere legislativă, pornind de precedentul creat în anii’ 90 prin constituirea Consiliului Economic si Social ca for consultativ privind economia naţională, prin caream avut în vedere constituirea unui Consiliu Consultativ format de la nivelul cel mai mic al administraţiei locale – comuna – până la cel mai înalt nivel – consiliul judeţean. Acest for format din reprezentanţi ai societăţii civile, antreprenoriatului local, cultelor religioase reprezentate la nivel local, sectorului educaţional şi de sănătate, are rolul de a-şi exprima, consultativ,  poziţia faţă de principalele decizii luate de forurile
locale de conducere – consilii locale, primari,  consilii judeţene, preşedinţi de consilii judeţene – având ca argument studii de specialitate,  analize diagnostic privind necesitatea unor proiecte de acte normative necesare comunităţii
locale sau judeţene pe care le vor elabora pentru autorităţile administraţiei publice locale”.

Alte propuneri legislative vizează modificarea art.1 din Legea nr.226/29.11.2011 privind reparaţiile morale şi materiale pentru fostele cadre militare active,  îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 – 31 decembrie 1961; modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; completarea alineatului (3) al articolului 91 din Legea nr.215 / 2001 a administrației publice locale; modifi carea și completarea Legii nr.273/ 2006 privind fi nanțele publice locale; reglementarea cadrului juridic şi a infrastructurii pentru realizarea primelor autovehicule electrice şi pe combustibili bio-regenerabili; modifi carea art. 257, alin. ( 2), lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată,  precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Parcuri, urbanism, CAS

De partea cealaltă, din opoziţie, senatorul PDL Alin Tişe se alătură proiectelor legislative ale colegilor săi de partid, dar propune şi alte proiecte, pe care – fiindcă acum sunt destul de puţini- le va semna împreună cu colegii săi din PDL: „Pe lângă proiectele generale pe care PDL şi le va asuma ca întreg grup politic – revizuirea Constituţiei, Legea insolvenţei, legea privind incompatibilităţile, Legea privind descentralizarea – în ce mă priveşte, voi avea proiecte care vizează parcurile industriale, respectiv facilităţi pentru atragerea investiţiilor în parcurile industriale, modificarea legii privind regulile de urbanism, modifi carea legii privind asigurarea protecţiei sociale pentru persoanele cu venituri foarte mici, o lege privind protecţia întreprinzătorului privat, o lege care vizează reducerea
CAS cu cinci puncte procentuale, o lege care vizează modifi carea legii privind asociaţiile de proprietari conform solicitărilor venite din partea Uniunii asociaţiilor de proprietari şi, nu în ultimul rând, propuneri de modifi cări individuale pentru oamenii care vin în audienţă”.

Autostrada Transilvania şi alte drumuri

Există şi parlamentari care, pe lângă proiectele legislative, îşi îndreaptă atenţia şi spre problemele locale. Deputatul PSD Splaj Iuliu Nosa este un exemplu: „Sunt un deputat care susţine actualul guvern şi îmi doresc să fiu prezent chiar la toate lucrările din comisei şi din plen pentru a susţine prin prezenţa şi activitatea mea acţiunile guvernului. Îmi doresc să pot sprijini autorităţile judeţene şi locale în implementarea unor proiecte importante pentru zonă. Nu vreau să mă substitui nici preşedintelui CJ, nici primarilor, dar punerea în mişcare a investiţiei privind reabilitarea casei de cultură din Jibou este o prioritate pentru mine. Asfaltarea drumului comunal de la Gârbou la Călacea e o altă prioritate, sper să putem să punem în funcţiune alimentările cu apă din comunele Creaca, Rus şi Gâlgău – Poiana Blenchii, să înceapă studiul de fezabilitate a drumului judeţean care vine dinspre Dej, pe malul stâng al Someşului, până la podul de la Ciocmani. Şi, alături de colegii parlamentari din Cluj şi Sălaj, să reuşim să se reia lucrările la mult dorita investiţie autostrada Transilvania”.

Interviu/ Vasile Dâncu: 2014 este un an al cutremurului politic total

Avem un an electoral, cum procedăm? La ce să ne aşteptăm de la 2014 din punct de vedere politic, incluzând aici şi noua sesiune parlamentară, de la care se aşteaptă multe, inclusiv revizuirea Constituţiei?

Vasile Dâncu: Cred că anul politic 2014 poate fi unul al eşecurilor absolute. Sau al unei victorii structurale, să zicem, pentru modernizarea României. De ce poate fi al eşecurilor? În primul rând pentru că avem perspectiva de a rata modificarea Constituţiei sau ratarea modificării ei în bine. Asta pentru că nu avem nici un fel de garanţie că într-un an electoral se va putea gândi raţional. Cei care se ocupă de acest lucru gândesc în termenii Băsescu sau nu Băsescu. Modelul Băsescu oricum e terminat în politică, astfel încât cred că referinţa la Traian Băsescu trebuie să nu mai existe când ne gândim la viitorul unei Românii moderne. De asemenea, în discuţia despre Constituţie vorbim prea mult despre modelul de preşedinte şi despre tipurile de putere pe care trebuie să le aibă preşedintele. Acest lucru arată iar o logică greşită, pentru că România trebuie schimbată fundamental, iar Constituţia este un catalog al drepturilor. Am putea, de asemenea, să ratăm regionalizarea, un proces fundamental, european, care împreună cu descentralizarea –ţinte importante pentru USL- ar fi trebuit să desăvârşească oarecum o construcţie a statului începută în 1990. După cum văd, oligarhia politică, oligarhia Capitalei caută să sperie oamenii, că regionalizarea şi descentralizarea ar fi atentate la statul naţional unitar.

Spuneţi că poate fi un an ratat politic, constituţional, din punct de vedere al regionalizării. Apoi, e un an în care ne alegem preşedintele şi nu se întrevede deocamdată cineva care să umple golul pe care îl lasă Traian Băsescu ca preşedinte. Ce ne mai rămâne, atunci?

În 2014 putem şi câştiga. Putem câştiga – ceea ce scriem noi în revista Sinteza – o „moarte” a tătucilor. Sau măcar o pauză în istoria noastră de tătuci providenţiali. Şi naşterea unui lider instituţional, a unui lider care să schimbe logica funcţionării sistemului nostru politic. Putem avea un preşedinte care să nu se termine cu –escu, care să nu fie tătuc, să fie mai tânăr, să nu fi fost membru de partid, eventual, şi care să întrunească alte asemenea lucruri cu valoare simbolică. Asta nu ţine numai de personalitatea celui care va fi preşedinte, ci şi de cum funcţionează întreg sistemul. Am putea să câştigăm şi o nouă configuraţie politică, în sensul înnoirii partidelor. Partidele din dreapta încep să se structureze, apar partide noi, vedem cele trei partiduleţe care încearcă să valorifice moştenirea lui Traian Băsescu, Forţa Civică, Partidul Mişcarea Populară şi Partidul Noua Republică. Aceste partide încearcă să vină cu o voce nouă de dreapta. Putem avea un PDL sfărâmat sau un PDL care să fie fără Traian Băsescu şi care să-şi caute un alt drum, tot o formă de dreapta, dar una provenită din FSN, poate o dreaptă mai republicană, ca să spun aşa. Am putea avea de asemenea un PNL care să stea la mijloc, un fel de partid de echilibru între stânga şi dreapta. Dacă se rupe USL –şi există o posibilitate ca în acest an să se rupă şi USL- atunci am avea un PNL aflat undeva la mijloc. Am avea de asemenea un PSD deja îndepărtat de social-democraţia pe care a iniţiat-o Adrian Năstase, dar care se caută şi se va căuta anul acesta din punct de vedere ideologic, va încerca să se apropie, probabil, mult mai mult de viziunea celei de-a treia căi; ştim că îi place lui Victor Ponta, care este admirator şi acum este şi prieten foarte bun cu Tony Blair şi ideile progresiste caută tot mai mult să fie introduse de Victor Ponta în discursurile sale. Apoi, am mai putea să avem o nouă configuraţie de guvernare după alegerile europarlamentare. E pură speculaţie, dar am putea să avem un guvern de respiraţie naţională, în cazul în care USL nu va mai reuşi să funcţioneze, un guvern care să aştepte alegerile prezidenţiale în altă configuraţie de forţe. S-ar putea să avem şi visul dreptei –o dreaptă unită-, lucru greu, dar posibil, un proiect în care să vină în jurul lui Traian Băsescu şi PDL, şi partidele mai mici şi chiar bulbii care au crescut din PNL, Iniţiativa Liberală şi alţii.

2014 este un an plin de surprize. Am intrat în ianuarie în plin război politic, într-un haos de fapt al ipotezelor şi alternativelor, nu sunt cunoscuţi candidaţii la preşedinţie, în afară de Crin Antonescu şi Cătălin Predoiu, dar nici aceştia nu sunt siguri. Vom vedea dacă Antonescu va rezista unor bulversări din interiorul PNL.

Sunt foarte multe posibilităţi, este un an al războiului total şi un an al multor enigme. S-ar putea ca în decembrie să spunem că anul acesta a fost unul al cutremurului politic total. Ar fi foarte bine să fie un cutremur politic, pentru că mi se pare că trăim într-o perioadă mult prea stabilă, o perioadă care nu naşte modernizare, care nu are ca dominată decât războiul continuu, între personalităţi mai degrabă. Nu se vede proiectul naţional în spatele scandalului continuu.

Aceste arestări şi condamnări spectaculoase din ultima vreme reprezintă cumva un fel de preludiu la cutremurul total de care vorbiţi? O să fie un război foarte sângeros?

Va fi un război total, un război om la om pe tot terenul, cum se spune în fotbal. Să sperăm însă… şi eu nu interpretez condamnările din justiţie ca făcând parte din acest război. Cred că trebuie să ne obişnuim să nu comentăm în sensul acesta; justiţia îşi face treaba şi faptul că se întâmplă să fie într-un an electoral… Justiţia nu se poate opri într-un an electoral. Trebuie făcută dreptate continuu. Evident că dacă se face dreptate, trebuie făcută într-un mod responsabil, aşa cum nu se prea întâmplă întotdeauna la noi.

Va fi şi un război continuu de comunicare, mass media va fi angrenată politic. Va fi un război în parlament, care este legitim. Va fi un război între putere şi opoziţie în zonele locale, a început deja în diverse oraşe; se vor reface coaliţii. Va fi un război între lideri, care s-ar putea să ne aducă deservicii pe plan extern în absorbţia de fonduri europene sau în alte aspecte. Să sperăm că vom păstra lucrurile sub un control democratic şi vor rămâne la războiul mesajelor şi al simbolurilor.

Legat de tătuci, probabil că românii –şi sondajele poate că arată asta- spuneau în ultimii ani că Traian Băsescu e cel care conduce România, că e cel mai puternic. Ce vor spune românii după noiembrie? Se va transfera această putere de la nivelul percepţiei către viitorul preşedinte?

Noi avem o întrebare standard în cercetările noastre de sociologie, pe care o punem din când în când: cine este cel mai puternic om din România? Este o expresie simbolică a cine deţine puterea şi preşedintele României este din 90 până acum pe primul loc la acest indicator, indiferent câtă încredere are acesta la un moment dat. Îl consideră cel mai puternic şi cei care nu şi-l doresc acolo. Această percepţie este ca un fel de cerc vicios, alimentează ideea că alegerile pentru preşedinte sunt cele mai importante şi vedem că sunt cu cea mai mare prezenţă, că oamenii îşi pun cele mai mari speranţe în preşedinte. Din păcate e o sursă de disfuncţionalitate aici, pentru că pe de o parte preşedintele este considerat cel mai puternic şi investit simbolic cu asta, iar pe de altă parte el nu are forţă pentru a răspunde aşteptărilor oamenilor şi astfel nu-şi găseşte un loc firesc în sistemul şi echilibrul instituţiilor. De aceea, cei care spun că am putea să renunţăm la alegerile directe pentru preşedinte au ceva dreptate. Eu nu sunt adeptul acestui lucru, cred că alegerile pentru preşedinte sunt un ritual important al democraţiei, sunt o formă de a motiva naţiunea, o formă prin care se pot comunica valori şi idei importante pentru viitorul naţiunii, chiar un proiect naţional.

Dacă se va transfera viitorului preşedinte puterea aceasta simbolică? O să se transfere probabil pentru o anumită perioadă, depinde cum va acţiona acel preşedinte. Avem mulţi candidaţi tineri, unul va ieşi preşedinte; depinde ce model îşi va lua, dacă va încerca să devină un preşedinte mai degrabă instituţional, mai degrabă arbitru decât jucător, un preşedinte care să stimuleze instituţiile, să conlucreze cu ele şi mai puţin să concureze cu ele, să caute consensul şi mai puţin ruptura… Atunci, încet-încet probabil va dispărea această dorinţă nevrotică de tătuc. Pentru că această dorinţă nevrotică de a fi condus de un singur om, prin înţelepciunea lui, este o reminiscenţă istorică.

Traian Băsescu va rămâne un jucător? Ce va face el?

Traian Băsescu va rămâne încă în politică. Vedem că s-au creat trei partide, să zicem aşa, care îl doresc, e o parte din dreapta românească care îl doreşte şi va anima în continuare viaţa politică din România. Succesul va depinde de multe lucruri, va depinde şi de vehiculele pe care le va avea din punct de vedere politic. El în sine va fi o sursă de spectacol politic, dar la un anumit moment, când nu mai deţii o funcţie importantă… Oricât de spectaculos ai fi ca individ, contează foarte mult vehiculul politic, care este partidul. Avem mari personalităţi care au dispărut încet şi erau personalităţi care au marcat anumite perioade. Mă gândesc la Petre Roman, de exemplu. Traian Băsescu va încerca şi sigur va rămâne o voce.

E plauzibilă varianta cu Traian Băsescu premier?

Dacă s-a întâmplat în Rusia, se poate întâmpla şi la noi (râde). Cred, totuşi, că este destul de greu.

Partidul Mişcarea Populară? Se încearcă şi o variantă feminină de succes politic, cu Elena Udrea?

Este o încercare interesantă de a promova femei în politică. Contează însă şi modul cum sunt sprijinite femeile în politică. Nu ştiu dacă modelul Ioana d’Arc merge în România. Este nevoie în spate şi de o echipă care să transmită maselor anumite tipuri de mesaje care sunt aşteptate. Este mai greu să faci politică de dreapta cu o femeie în faţă; oamenii acceptă mai degrabă o dreaptă mai masculinizată. Stânga este mai compasională, mai miloasă, are sănătate şi educaţie pentru toţi şi aici femeile pot avea o carieră mai uşoară. O politică de dreapta, conservatoare, cu o femeie în frunte este o încercare mai complicată. Dar este o încercare pentru Elena Udrea, care e o luptătoare şi care ne poate demonstra că şi femeile pot să facă ceva. Dar e un drum foarte lung până la a reuşi pe această cale.