Kelemen Hunor nu mai vrea un preşedinte de ţară nevrotic

Candidatul UDMR la alegerile prezidenţiale, Kelemen Hunor, este nemulţumit de modul în care s-a derulat campania electorală pentru prezidenţiale, de lipsa dezbaterilor importante, şi spune că, în viziunea sa, preşedintele ţării trebuie să fie un arhitect, nu un şef de şef de  şantier nevrotic.

„Preşedintele trebuie să fie, în concepţia mea, un arhitect şi nu trebuie să fie un şef de şantier nevrotic. Trebuie să aibă o viziune foarte coerentă despre România şi trebuie să fie apărătorul oamenilor, apărătorul valorilor democratice, a statului de drept şi principiilor democratice. Trebuie să fie un om care ştie că România, în această regiune, are un rol important şi care are capacitatea de a crea consens în societate, un om care va influenţa deciziile în UE în ceea ce priveşte viitorul UE. Din acest punct de vedere, eu sunt adeptul valorilor euro-atlantice, România, prin parteneriatul strategic cu SUA, a ales şi a optat pentru o cale extrem de clară şi pentru o alianţă politică puternică şi dorită de marea majoritate a cetăţenilor acestei ţări şi prin faptul că este în UE, sigur că a optat pentru o Uniune puternică pe termen lung, fiindcă în această competiţie globală e foarte important să fim conştienţi că UE ori va deveni o uniune politică mai puternică, o uniune mai puternică din punct de vedere economic, dar trebuie să vorbim şi despre aspectele militare, fiindcă securitatea, siguranţa noastră este un lucru extrem de important. Deci, pe termen lung, UE trebuie să găsească şi din punct de vedere militar acele mecanisme, modalităţi, prin care va deveni o forţă puternică”, a declarat, joi, Kelemen Hunor, în ultima conferinţă de presă pe care a spus că o susţine înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale.

El a reclamat faptul că în campania electorală care se încheie au lipsit dezbaterile serioase şi că au fost discutate mai mult subiecte care nu au legătură cu campania.

„În această campanie, eu am încercat să prezint un proiect de ţară, care pentru următorii ani ar însemna pentru fiecare om din România o perspectivă mai sigură şi un viitor mai stabil, cu posibilitate de a proiecta viitorul pentru fiecare cetăţean, pentru fiecare familie, pentru fiecare comunitate, dar din păcate în această campanie electorală nu au fost dezbateri foarte serioase. De fapt, au lipsit dezbaterile între candidaţi, mai mult am auzit despre subiecte care n-au o legătură directă cu campania electorală, dar care au parazitat această campanie. Noi am vorbit în această campanie despre o Românie puternică şi despre o Românie respectată, despre o Românie care în regiunea noastră, dar şi în toată UE va avea un cuvânt de spus. În programul meu, am plecat de la om, de la cetăţean, de la comunitate şi plecând de la nevoile comunităţilor locale am construit proiectul de ţară. Am prezentat o Românie puternică, care, dacă ar avea posibilitatea, ar trebui să ajungă peste 5-10 ani o ţară care din punct de vedere economic, din punct de vedere social, din punct de vedere al valorilor europene s-ar apropia de plutonul de mijloc din ţările UE”, a afirmat Kelemen Hunor.

Potrivit acestuia, după alegerile prezidenţiale e nevoie de un consens politic pentru câteva domenii importante pentru România.

„Am spus că trebuie să avem cinci domenii importante în care se face un consens după alegerile prezidenţiale. Indiferent cine câştigă, ar trebui să ne aşezăm la masă toţi liderii politici –şi din opoziţie, şi din arcul guvernamental- şi să stabilim câteva deziderate importante în ceea ce priveşte educaţia –o strategie pe termen lung-, o strategie în domeniul sănătăţii, o strategie în domeniul infrastructurii rutiere şi feroviare, o strategie în ceea ce priveşte dezvoltarea rurală şi agricultura şi o strategie pentru minorităţile etnice”, a explicat Kelemen.

Acest a mai spus că România are nevoie de o nouă constituţie, care în prealabil să fie supusă dezbaterii publice, şi, de asemenea, de mai multă încredere, care ar lipsi în prezent, „încrederea cetăţeanului în instituţiile statului şi încrederea statului în cetăţean”.