Comunitatea Semilunii de la Cluj

Diab Iyad este reprezentantul la Cluj al Ligii Islamice și Culturale din România, principala organizație care reunește membrii comunității islamice din țara noastră.

La Cluj, Liga funcționează în strânsă interdependență cu moscheea de pe strada Păstorilor, unde există și un centru cultural. „Sunt în jur de 1000 de studenți musulmani la Cluj și circa 100 de familii, majoritatea mixte. Avem membri turci, arabi și pakistanezi”, spune Diab.

Cu o șapcă de baseball îndesată pe cap și un aer jovial, Diab este un palestinian din Cisiordania în vârstă de 43 de ani, perfect adaptat la realitățile din România, țară în care locuiește din 1988. Doar dacă ești atent îți dai seama că uneori „p”-ul din vorbirea sună mai mult ca un „b”, în rest româna sa este de cea mai bună calitate.

„Am ajuns în 1988 la Timișoara, unde am făcut un an pregătitor de limba română, apoi am avut de ales unde să fac facultatea de Farmacie, între Timișoara, Iași, Cluj și București. Le-am vizitat pe toate și am ales Clujul, pentru că aici mi s-a părut că sunt cei mai prietenoși oameni, și pentru că profesoara mea de limba română, Felicia Vlad, mi-a recomandat cu multă căldură universitatea de aici”, povestește acum palestinianul.

A învățat limba română cu repeziciune. „Am început cursurile pe 28 octombrie și în 19 decembrie am plecat acasă în vacanță. La aeroport deja m-am descurcat în română”, își aduce aminte plastinianul.

În calitate de reprezentat local al Ligii Islamice, el coordonează activitatea umanitară și culturală a Ligii, participând la diverse evenimente publice, sau dând o mână de ajutor celor aflați în nevoie. „La Ligă avem un centru de cultură islamic, unde se țin și cursuri de arabă, la care pot participa toți cei interesați. Am participat și la târguri de carte cu stand popriu, avem o bibliotecă cu multe cărți traduse în română”, exemplifică Diab Iyad.

De loc din Nablus, tărâm încărcat de istorie și legende, antreprenorul s-a stabilit în Cluj după finalizarea studiilor, din cauza condițiilor de nesiguranță din Cisiordania. Își aduce aminte că în anii 1990, chiar dacă situația economică și politică din România nu era una dintre cele mai fericite, pe el acest lucru nu l-a afectat. „Eram student, primeam bani de-acasă, așa că nici nu am simțit foarte tare cât de rău era. Nouă, străinilor, chiar ne-a plăcut că începuse să se mai găsească câte ceva și în magazinele din Cluj”, povestește palestinianul.

După finalizarea studiilor, viața și-a urmat cursul firesc. Diab s-a căsătorit cu o româncă din Sighișoara, cu care are un băiat și două fete.

Spune că a fost primit cu brațele deschise de familia soției sale, cu care nu a avut niciun fel de „discuție” legată de originea sa.

Nici momentul 11 septembrie 2001 nu a avut vreun impact negativ asupra relațiilor sale cu majoritarii. „Pe atunci, nu eram reprezentantul Ligii, dar țin minte că nu a fost nicio problemă. Nu am simțit că cineva s-ar uita nu-știu-cum la mine. Vă spun asta cu toată sinceritatea”, adaugă Diab Iyad.

Palestinianului îi place Clujul pentru că este un oraș „frumos, multicultural, cu oameni calzi; are medici buni și școli la fel”. În schimb, crede că orașul are o problemă cu curățenia, care nu este chiar așa cum ar trebui să fie.

Nu aceasta este însă cea mai mare problemă a comunității musulmane din oraș, ci o cu totul alta: lipsa unui cimitir. „Încercăm de ani de zile să obținem de la Primărie o parcelă de teren unde să amenajăm un cimitir. Este rușinos, aș zice, pentru un oraș ca și Clujul, cu o comunitate atât de mare de musulmani, să nu aibă un cimitir pentru ei. Sunt deja oameni stabiliți în oraș de o generație. Se întâmplă accidente. Noi trebuie să îi trimitem pe cei defuncți la București”, spune palestinianul. „Ni s-a promis de la Primărie un amplasament în Dâmbul Rotund sau în Făget, dar, concret, nu s-a făcut nimic. Sperăm totuși să mai aflăm ceva cât de curând de la Primărie”, adaugă reprezentantul Ligii Islamice.

„Este rușinos, aș zice, pentru un oraș ca și Clujul, cu o comunitate atât de mare de musulmani, să nu aibă un cimitir pentru ei” – Diab Iyad

Musulmanii marchează de ani de zile, la Cluj, două sărbători foarte importante. „Una este Al Fiter, care vine imediat după luna de post a Ramadanului și mai este Al Adha, care se ține după pelerinajul la Mecca, ocazie cu care se sacrifică berbeci exact după ritualul profetului Avraam. Sărbătorile se țin la moschee și invităm orice clujean care dorește să ia contact cu cultura musulmană să asiste la ele”, explică Diab Iyad.

Mesajul final transmis de Diab Iyad este cât se poate de simplu: „centrul islmaic și de cultură din Cluj nu este doar pentru musulmani, ci pentru oricine este interesat. Oricine poate veni să ne viziteze și va fi bine primit”.

Complicații geo-politice

Paradoxal, zborul direct Cluj – Tel Aviv, introdus anul trecut de WizzAir nu îl ajută pe Diab să ajungă mai ușor acasă, deși Cisiordania se află pe teritoriul Israelului. „Fiind din Cisiordania, eu am pașaport emis de Autoritatea Palestiniană, și nu am voie să intru în Israel, să vizitez Ierusalimul de exemplu, decât cu autorizații speciale. Așa că zborul de Tel Aviv nu mă ajută, deoarece eu pot să intru în patrie doar prin Iordania”, explică palestinianul. Zborul de Tel Aviv este util, în aceste condiții, doar pentru acei palestinieni care sunt originari din teritoriul Israelului care nu se află sub tutela Autorității Palestiniene.

[stextbox id=”custom” caption=”Comunitate importantă”]

Potrivit recensământului din 2011, la Cluj trăiesc în mod permanent 879 de musulmani. Lor li se adaugă în timpul anului universitar un număr de circa 1000 de studenți din state musulmane. În total, în jur de 2.000 de musulmani trăiesc la Cluj în mod curent. Mai mult decât francezii, italienii și nemții orginari din Germania,  la un loc.

Astfel, potrivit unei statistici din toamna lui 2013 a Serviciului pentru Imigrări al Judeţului Cluj, principalele țări musulmane care „furnizează” străini la Cluj sunt Tunisia, cu 437 de persoane și Maroc, cu 154 de persoane. De menționat că, dacă nu punem la socoteală cetățenii Republciii Moldova, musulmanii tunisieni formează cea de-a treia comunitate de străini din Cluj, după francezi (599 de persoane) și italieni (500 de persoane) și mai mulți decât germanii (412). Majoritatea tunisienilor aflați în Cluj sunt studenți la Universitatea de Medicină și Farmacie. [/stextbox]