Despre preşedintele Iohannis, pas cu pas…

Nostim a venit la putere Klaus Iohannis. El doar a cochetat cu politica, cu partidele, s-a apropiat timid de ele, le-a cunoscut din afară cam de departe. Le-a tatonat, doar iese ceva. Şi a ieşit!, zic eu mult mai mult decât se aştepta. Era cunoscut ea primar al Sibiului, ca un sas de omenie, plăcut blând, eu o voce şi mai blândă, temătoare parcă. Ceea ce a impus la el în primul rând a. fost statura fizică. Deosebită, de anvergură si prestanţă, încă nu ştim dacă va avea si o statură la fel ca politician, ca om de stat.

Klaus a fost… descoperit, cultivat si împins înainte de Crin Antonescu despre care am scris că aste nepotul întârziat al lui Agamită Dandanache. Rectific acum si zic .că e nepotul lui Gorbaciov amândoi şi-au vândut partidele, tovarăşii de drum, tronurile si chiar ţările. Crin, în timp ce era în Alianţă (USL) cu Ponta şi PSD, a. vrut sa-1 aducă pe Iohannis ministru de interne şi viceprim-ministru. Inelegant si laş gest al Crinului! Ne-am mirat însă cât de repede a acceptat Crin ştiind că nemţii au o rigoare, o disciplină si o demnitate! Tentativa n-a reuşit, dar Klaus a rămas vice la PNL.. Si s-a întors în Sibiul său.

Au venit alegerile prezidenţiale. PNL a trădat (Obicei tradiţional după revoluţie!) USL-ul şi pe Ponta, si-a luat lumea în cap şi-a luat lumea în cap şi a întors spatele prietenilor şi tovarăşilor săi. De aici începe nostima evoluţie şi  victorie ale lui Iohannis. A plecat la luptă, deşi nu avea firesc un partid puternic, nu era nici emanaţia, unei forţe politice să-şi poată susţine candidatul, PNL s-a aruncat în braţele unui partid terminat, renegat si părăsit inclusiv de părintele sau. E vorba de PDL-ul lui Traian Băsescu. Singur, modest, cuminte Iohannis, în naveta lui Sibiu – Bucureşti, a ieşit în şosea, doar pică vreun şofer binevoitor şi-1 ia şi pe el după principiul „Ia-mă nene!”. Şi 1-a luat PNL, mai exact tot Crinuţ, ca pe un colac de salvare, chiar candidat la preşedinţie, astfel PNL a întors iar spatele liberalilor de viţă veche, rămaşi pe metereze să spere zadarnic. Cine i-a organizat campania? Cea mai devotată slugă, ieri, a lui Băsescu, ins gata să se gudure, să linguşească, să „urce” în umbră: Vasile Blaga. Exact ca ieri în echipa lui Băsescu, l-a gardat cu formală credinţă pe Iohannis… Au venit alegerile, primul tur a fost molcom, blând, ca noi, românii. Părea victoria lui Ponta. În turul al doilea, surpriză. Cei ce ani buni au uitat că sunt românii s-au trezit din somnul cu pricina şi s-au dus năvală la vot. Entuziaşti, uniţi, fericiţi au votat cu Klaus. Poate fiindcă era neamţ şi mai aproape de Merkel şi de UE. Poate au „ajutat” şi alţii… Ciudăţenie: dimineaţa s-a votat peste tot în linişte şi pace; dupa-amiaza au ieşit boierii la vot cu mic, cu mare şi s-au făcut cozi; a fost înjurată ţara, puterea de la Bucureşti că nu a organizat urne pentru fiecare…

Deci, fără mare bătaie de cap, Iohannis a ajuns preşedinte. Şi a publicat o carte extrem de rapid: „Pas cu pas”. În alte vremuri, un politician, mai practic, şi-a intitulat cartea „Un pas înainte, doi paşi înapoi”. Preşedintele iese în public rar, parcă temător şi pune repede la punct. Dar are slăbiciune pentru facebook. Mă tem să nu fie primul preşedinte care conduce ţara de pe facebook. La 100 de zile a făcut un mic bilanţ (Tot la 100 de zileau trecut după ce a părăsit exilul din Elba Napoleon şi a „trăit” Waterloo-ul său. În suta lui de zile, Iohannis a pierdut doi  consilieri. Întâi pe cel răspunzător de securitatea naţională, apoi, pas cu pas, pe purtătoare de cuvânt. Am aflat că consilierul principal pe spcuritate naţională, si-a dat demisia fiind amestecat în afaceriri murdare. Cum de nu a ştiut preşedintele ? De ce nu s-a interesat? Asta îmi aminteşte de vorba înţeleaptă a lui Titu Lucaciu, mare conducător al lui „U”: „Noi nu greşim atunci când îi dăm afară pe antrenori, ci atunci când îi aducem!” O altă avansare-numire este aceea a Alinei Gorghiu. Prea uşor, prea repede, prea sus. Eu mă tem de femeile din politica noastră! PNL a fost de la revoluţie ca un stadion: a intrat şi a ieşit cine a avut bilet sau legitimaţie. Nume? Prea multe: Stănişoară, Frunzăverde, Petre Roman, Meleşcanu, Manolescu, Valeriu Stoica, Tăriceanu, Becali, Udrea, David, Fenechiu, mai nou Blaga şi ai lui.

Preşedintele a gafat când a afirmat că vrea un partid al lui. Toţi marii dictatori, despoţi, tirani au avut guvernul lor. Apoi, guvernul este al ţării, nu al unui om! A cerut oarlamentului să voteze împotriva corupţiei, şi a corupţilo. N-a fost ascultat, aleşii nu vor unanimitate. Ca ieri! Şi a mai scos o carte: „Primul pas”. Să urmeze „Opere alese”?

N-am fi scris aceste rânduri dacă preşedintele nu ar fi greşit-după părerea noastră – din nou. Regretabil. Am auzit afirmând şi am citit în ziare: „Am cerut SRI să cerceteze cu maximă seriozitate afirmaţiile primului ministru (cele referitoare la păduri şi la firma austriacă), iar dacă acestea se confirmă, premierul va răspunde pentru acuzaţiile aduse”. Ciudată, inexplicabilă declaraţie. Întâi despre Ponta. E cam dus de val, ba. în vorbă, ba. în faptă; a mers în ţări arabe fără ştirea preşedintelui; apoi a declarat cam suches ceva despre… păduri! Dar ne miră mult că preşedintele, cere SRI-ului să cerceteze ori să ştie că acest serviciu nu anchetează, nu cercetează, că asta e în afara legii.

Chiar dacă i se cere să procedeze cu maximă seriozitate! Am zâmbit a râde… Nu e bine ca un preşedinte şi unpremier să-şi spele rufele în public. Mai mult: sunt alte organe abilitate si obligate să facă asemenea cercetări, SRI dă doar informaţii.

Să sperăm că acest început este dificil si că marii noştri conducători vor găsi cadenţa şi decenţa cuvenite.