Drumul spre Țara Făgăduinței

Tinuţa Grec, bibliotecară în oraşul de la poalele Pietrosului Rodnei, a lansat la acest sfârşit de săptămână cartea document „Spre Ţara Făgăduinţei”, o carte în care este descris exodul borşenilor spre Occident.

 „Spre Ţara Făgăduinţei au plecat milioane de oameni, în timpuri istorice, spre a-şi rezolva problema cea mai importantă a vieţii – asigurarea existenţei. Spre Ţara Făgăduinţei, de fapt spre zările făgăduinţei au plecat şi românii imediat după ce vremurile au permis această libertate. Din neamul cel mai sedentar al Europei, românii au devenit cel mai pregrinat popor, minoritatea românească fiind cea mai importantă «etnie» dintr-o serie de ţări care ne-au zâmbit în timp cu promisiunile unei vieţi mai bune. Acest exod este un capitol important pentru naţia română, aşa precum în Sfânta Scriptură, după Cartea Genezei, vine Exodul! Sigur că la alte dimensiuni istorice sau metaforic-istorice, pentru români fenomenul migrării a marcat accentuat viaţa concetăţenilor noştri. Atât a celor plecaţi cât şi a celor rămaşi la „baştina” lor acasă. Dacă s-ar face o statistică foarte exactă probabil că în fruntea localităţilor cu cea mai mare pondere de «migranţi» ar fi Borşa. În consecinţă, cartea colegei mele, Directorul Bibliotecii orăşeneşti Borşa, Tinuţa Grec, este binevenită precum o «binecuvântare» acordată la timp”, spune Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene Pentre Dulfu Baia Mare despre cartea Tinuţei Grec.

 

Carte inspirată din experienţa personală

Tinuţa Grec este biliotecară în oraşul Borşa din 1999 şi a scris cartea după ce a trăit „pe pielea ei” experienţa emigrării. „Am trăit experienţa străinătăţii în primii ani dupa căderea comunismului, mai precis în 1994, cand am plecat în Belgia. Am resimţit toate vicisitudinile acelor ani de început ai emigrării în străinătate, când era greu de ajuns acolo, când era greu de comunicat cu cei de acasă, când era greu să te adaptezi unei lumi total necunoscute şi, de multe ori, neprimitoare. Soţul meu a locuit şi muncit în Belgia, Italia şi America. Fraţii lui şi familiile lor, asemenea. De fapt, majoritatea familiilor din  Borşa au sau au avut un membru sau mai mulţi plecaţi în străinătate. Având în vedere că jumătate din populaţia oraşului este în străinătate, se conturează toate caracteristicile unui fenomen: cauze, motivaţii, parcurs, consecinţe. Am considerat că e necesar să analizez acest fenomen și am ales să fac acest lucru prin intermediul a 19 poveşti de viaţă ale unor persoane sau familii care au trăit experienţa Occidentului”, spune Tinuţa Grec. Cu toate că nu este borşancă din naştere, a devenit una după două decenii de locuit în acest oraş, iar acum se identifică atât cu locurile cât şi cu localnicii şi se consideră una de-a lor. „Fac parte din categoria borşenilor care au trăit experienţa Occidentului. Veţi observa că spun categoria borşenilor, deşi eu sunt născută în judeţul Argeş şi locuiesc de doar 20 de ani în Borşa. Sunt borşancă cu sufletul, iubesc acest oraş şi sunt preocupată de promovarea lui şi de păstrarea memoriei locale a acestei localităţi”, mai adaugă bibliotecara.

 

 

Carte documentată pe reţelele de socializare

Odată încolţită ideea de a scrie poveştile de viaţă ale borşenilor plecaţi spre „o ţară a făgăduineţi”, indiferent care este acea ţară, bibilotecara s-a apucat de muncă. Nu i-a fost uşor, dar a reuşit, prin intermediul reţelelor de socializare să intre în contact cu o mulţime de concetăţeni răspândiţi peste tot în lume, care au acceptat să-şi facă publică povestea şi întâmplările prin care au trecut. I-a luat o jumătate de an, dar spune că efortul a meritat.

„La carte am lucrat şase luni, însă cea mai mare parte s-a concentrat în ultima lună. Cu respondenţii, persoanele care mi-au împărtăşit din experienţele lor, am comunicat on-line, pe Skype, pe Facebook, mulţi dintre ei fiind la sute sau mii de kilometri: America, Australia, Asia, Europa. Am găsit la ei deschidere, deşi nu este uşor  să aduci în fața publicului aspecte din intimitatea ta, trăiri, gânduri și sentimente. Nu este ușor să vorbești despre eșecuri, despre sacrificii sau umilințe îndurate. Ei au ales să își expună o parte din sufletul lor, din trecutul lor, în speranța că cineva va învăța ceva din toate aceste experiențe”, arată Tinuţa Grec.

Nici protagoniştii cărţii nu au fost aleşi întâmplător. Cele 19 poveşti de viaţă descrise în cartea lansată, sâmbătă, la Borşa arată viaţa borşenilor răspândiţi peste tot în lume. „Protagoniştii cărţii i-am selectat în primul rând după criteriul de a fi reprezentativi pentru cât mai multe familii, celelate două criterii fiind dispunerea geografică, astfel încât să acopăr cât mai multe zone geografice de pe glob și disponibilitatea lor de a se lăsa intervievați”, precizează autoarea.

 

Carte scrisă pentru toţi românii

Cu toate că în cartea scrisă de bibliotecara borşeancă sunt descrise poveşti ale borşenilor, cartea se adresează tuturor românilor. „Ca o concluzie, vreau să menţionez că borşenii, indiferent de locul unde au decis să se stabilească, duc dorul pământului natal şi trăiesc cu speranţa că se vor întoarce la un moment dat acasă. Ceea ce mi-aş dori pentru borşeni, pentru maramureşeni şi pentru toţi românii, de fapt, este ca Occidentul să fie pentru ei una dintre opţiuni şi nu singura, prin care să poată să îşi facă o viaţă frumoasă şi îndestulată. Asta ar însemna ca România să ajungă la acel grad de dezvoltare încât românii să nu mai fie nevoiţi să ia calea străinătăţii pentru o viaţă decentă”, a concluzinat Tinuţa Grec.

Cartea se găseşte deja în librăriile din Borşa şi în cel mai scurt timp va ajunge şi în cele din Baia Mare.