Maramureșul își păstrează vechile tradiții. Coconii din Călineşti, învătați de mici taine jocului

În timp ce copiii din Baia Mare se grăbesc să se joace pe calculator sau îşi găsesc alte preocupări, pentru 30 de coconi din Călineşti, timpul liber înseamnă „joc”. Ei fac parte din Ansamblul de copii al Şcolii din Călineşti.

„Pe lângă taina scrisului şi a cititului, la Călinești, dascălii au iniţiat întotdeauna copii şi în dansurile tradiţionale şi la ceea ce s-a mai putut păstra din generaţie în generaţie”, spune Rodica Nemeş, instructorul ansamblului.

Cu un ochi sever aceasta supraveghează paşii făcuţi de copii, le mai dă indicaţii dar îi şi laudă atunci când merită. Cu toate că nu au niciun beneficiu în urma participării la cursurile de dans, copiii preferă să înveţe să danseze tradiţional, în detrimentul altor activităţi mai „contemporane”.

„ Avem foarte mulţi copii, pentru că sunt mulţi doritori. Chiar dacă sunt printre ei unii mai puţin talentaţi, noi îi primim pe toţi că doar prin ei se poate transmite mai departe valoarea şi tradiţia satului maramureşean. E greu să înveţi paşii. E aproape la fel de greu ca a scrie sau cititul. Paşii par ei uşor şi dansul când îi vezi dar nu-i aşa. Până îi iniţiezi, până îi înveţi, unii sunt mai vechi, alţii mai noi”, mai adaugă Rodica Nemeş.

Meşteşuguri regăsite pentru ansamblu
Ansamblul copiilor din Călineşti există „dintotdeauna”, dansul tradiţional fiind o materie „extra” la care copiii participă cu mare drag, dar nu primesc note. Mai mult, în ultimii ani, prin antrenarea copiilor în această activitate, au ajuns şi părinţii să redescopere meşteşugurile tradiţionale.

Femeile din Călineşti au redescoperit meşteşugurile tradiţionale, cel al ţesutului sau al cusutului tocmai pentru a confecţiona aceste costume. „Costumele le au de la părinţi. Femeile pun iată «tiare» şi ţes cămeşi”, explică Rodica Nemeş. La repetiţiile care se desfăşoară cel puţin o dată pe săptămână, se cântă doar muzică „live”. În cazul în care lipseşte vreun muzicant, repetiţiile se amână sau se reprogramează până vine acesta.

Mai greu este când membrii ansamblului absolv cursurile gimnaziale şi pleacă la liceu în Sighetu Marmaţiei sau Baia Mare.

„Sunt la liceu la Sighetu Marmaţiei dar la ansamblu nu renunţ. Facem repetiţii de câte ori vin acasă. Eu cânt la ceteră. La început mi s-a părut greu dar acum este destul să aud o melodie şi ştiu deja să o cânt”, spune Petrică Nemeş, ceteraşul ansamblului.

Îmbină utilul cu plăcutul

Cu toate că nu primesc note şi nici altfel de recompense, în afară de aplauze sau diplome de participare, copiii nu refuză şi acceptă orice invitaţie. Membrii ansamblului ar fi dorit să participe la mai multe festivaluri de gen din ţară, însă din lipsa banilor s-au limitat la evenimentele organizate în Maramureş.

Mai mult, prin repetiţiile pe care le fac în sat sau chiar acolo unde ajung, improvizează adevărate spectacole, indiferent că este vorba de holul unei instituţii, o alee din parc sau chiar o parcare.

„La Călineşti nu se mai face duminica joc în sat, dar repetiţiile făcute de ansamblul de copii, aproape că ţin locul acestora. Avem norocul că-i mai ducem la festivaluri şi aşa au văzut copiii aproape toată ţara. Altă recompensă nu au”, spune Rodica Nemeş.

Acum membrii ansamblului se pregătesc intens pentru programul „Crăciun în Maramureş” unde vor prezenta, la fal ca şi în ultimii ani, un program artistic. Şi pentru că în curând vom intra în Postul Crăciunului, aceştia vor începe să repete şi colinde.