EuroNewsletter: Sauté cu de toate 

EuroNewsletter se dorește o sinteză săptămânală a celor mai relevante știri din actualitatea europeană, scrisă relaxat și ferită, pe cât posibil, de limbajul de lemn. Dacă se poate și un pic de umor, cu atât mai bine. Autorul a fost jurnalist timp de 25 de ani, iar acum este comunicator și publicist. Urmărește afacerile europene din preistorie (cca. 1998) și scrie constant pe temă din 2017.

---

Sauté cu de toate. Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut, miercuri, discursul anual cu privire la starea Uniunii Europene, prescurtat SOTEU (State Of The European Union). Rezumat al anului precedent și program pentru cel viitor, discursul din fiecare septembrie al șefului executivului european marchează momentul „back to school” al eurocraților și este urmărit cu mare interes, mai ales pentru direcțiile de acțiune care sunt trasate. În acest an, UVDL a trecut în reviste marile victorii din ultimele lunii, respectiv programul de vaccinare și pachetul financiar de redresare post-pandemie, după care a punctat ce va urma. Tot textul discursului, în română, îl găsiți aici. Iată câteva din punctele care ni se par de cea mai mare importanță.

Sănătate: UVDL a lăudat succesul programului de vaccinare al UE și a subliniat realizările blocului în ceea ce privește exportul a 700 de milioane de doze de vaccin în 130 de țări din întreaga lume. De asemenea, a promis că UE va livra alte 200 de milioane de doze țărilor cu venituri mici până la mijlocul anului viitor. Totodată a anunțat că UE pregătește o nouă agenție, în materie de pregătire și reziliență în domeniul sănătății, cu o investiție uriașă, de 50 de miliarde de euro, până în 2027. Mai multe detalii au apărut a doua zi. Astfel, autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (HERA) va anticipa amenințări și potențiale crize sanitare, prin colectarea de informații și prin consolidarea capacităților de răspuns necesare. Atunci când survine o situație de urgență, HERA va asigura dezvoltarea, producerea și distribuirea de medicamente, de vaccinuri și de alte contramăsuri medicale – cum ar fi mănuși și măști – care au lipsit adesea în prima fază a răspunsului la criza provocată de noul coronavirus.

Cipuri: Se preconizează crearea unei infrastructuri europene de producere a cipurilor folosite în IT, pentru ca piața europeană să nu mai depindă de producția din A sia. Fiind vorba de un proiect european, România va avea rolul său în sistem.

Portal global: UE va lansa „Global Gateway”, o inițiativă de a construi infrastructură de transport și comunicații în state terțe, concurentă cu „Belt&Road” a Chinei.

Spre o Uniune a apărării: UVDL va convoca un summit privind apărarea europeană, împreună cu președintele francez Emmanuel Macron, în timpul președinției franceze a Consiliului la începutul anului viitor. Se prefigurează punerea bazelor unui contingent european de reacție rapidă, operat independente de NATO:

• „Avem nevoie însă de o uniune europeană a apărării. S-au purtat numeroase discuții în ultimele săptămâni cu privire la forțele expediționare, la natura lor și la efectivele de care ar trebui să dispună, dacă ar fi mai potrivit să avem grupuri tactice de luptă sau forțe UE de intervenție. Fără îndoială, aceste elemente sunt parte a dezbaterii și, cred, vor fi și parte a soluției la care vom ajunge”.

Pentru a asigura NATO de cele mai bune intenții, o declarație UE-NATO va fi, de asemenea, pregătită până la sfârșitul acestui an.

Speranța e în tineri: Tinerii au fost una din temele centrale ale discursului. UVDL a anunțat că anul viitor va fi Anul European al Tineretului, un an consacrat promovării tinerilor care „trebuie să conducă dezbaterile Conferinței privind viitorul Europei”. Totodată, UVDL a anunțat un program european de mobilitate pentru tineri, pe modelul Erasmus, numit ALMA, care se va adresa tinerilor marginalizați, care întâmpină dificultăți, nu au un loc de muncă, nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare. Practic, vorbim de un Erasmus pentru NEETs (Not in Employment, Education or Training).

Încălzirea globală: UE contribuie cu 25 de miliarde de euro/an pentru a ajuta țările cele mai puțin dezvoltate și cele mai vulnerabile să combată schimbarea climatică. Angajamentul internațional este de 100 de miliarde de euro, dar acesta nu este îndeplinit, fiindcă alte țări (nenominalizate) nu se achită de obligațiile asumate. UE își propune să-și mărească aportul cu patru miliarde de euro, anual, până în 2027, „dar sperăm ca și Statele Unite și partenerii noștri să își majoreze contribuția”.

Presă: Uniunea Europeană va avea o lege comună pentru protejarea libertății presei:

• „Trebuie să îi oprim pe toți cei care amenință libertatea presei. Societățile de presă nu sunt întreprinderi comerciale ca oricare altele: independența lor este esențială. De aceea, Europa are nevoie de o lege care să garanteze această independență iar la anul vom prezenta tocmai o astfel de lege vizând libertatea presei. Și asta pentru că apărându-ne libertatea presei, ne apărăm în același timp democrația”.

Premieră. Pentru prima dată la un discurs SOTEU, șeful executivului a fost însoțit de o personalitate inspirațională – o tehnică de PR preluată de la discursurile similare ale președinților SUA. Este vorba de Beatrice Vio, o scrimeră paralimpică din Italia, medaliată cu aur anul acesta. UVDL a citat, în italiană, motto-ul sportivei: „Se sembra impossibile, allora si può fare”. (Dacă pare imposibil, atunci se poate face).

Suflet. Într-o notă mai personală, UVDL, prima femeie care conduce Comisia, a vorbit destul de mult despre… suflet, cuvânt pe care l-a menționat de nouă ori, în contexte diferite. De altfel, chiar titlul discursului a fost „Consolidarea sufletului uniunii noastre” (trebuie să recunoaștem că în română nu sună bine, dar deloc bine „consolidarea sufletului”).

Spaima giganților tricota. În timpul discursului, care a ținut o oră, Margrethe Vestager, comisar pentru concurență al Uniunii Europene, și prim-vicepreședinte al Comisiei, a tricotat calmă în sala Parlamentului European. Vestager este cunoscută pentru amenzile enorma aplicate unor coporrații gigant ca Apple sau Google.

___

Specific local. Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, va întâmpina în România trenul Connecting Europe Express, o garnitură specială, creată în cadrul Anului european al căilor ferate. Trenul va ajunge în România vineri, 17 septembrie. Interesant e că toate orele de sosire în gările române sunt notate cu +/- în față. De ce oare? Puteți urmări trenul în timp real aici.

România se alătură oficial grupusculului de state homofobe ale UE, după ce Parlamentul European a adoptat o rezoluție, marți, prin care consideră că țara noastră, alături de Ungaria și Polonia, nu asigură aceleași libertăți și drepturi ca ale majorității pentru persoanele LGBTIQ. Rezoluția îndeamnă Comisia Europeană să ia măsuri împotriva celor trei state pentru încălcarea valorilor UE. Rezoluția este o declarație politică, fără efect juridic, cu caracter de recomandare. Ea a fost adoptată cu o majoritate largă: 387 voturi pentru, 161 împotrivă și 123 abțineri. Din delegația română, șase eurodeputați de la USR PLUS, membri ai grupului Renew Europe, au votat proiectul de rezoluție. Restul au fost împotrivă, s-au abținut sau au absentat. Cum a votat fiecare europarlamentar român puteți vedea aici.

Ungaria și Polonia sunt criticate pentru discriminarea generală a comunității LGBTIQ. România, însă, este criticată doar pentru că nu recunoaște statutul legal al persoanelor de același sex căsătorite într-un alt stat european, deși există o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) dată în acest sens și consfințită de Curtea Constituțională a României, în cazul „Coman & Hamilton”.

Despre ce e vorba, de fapt. Americanul Clai Hamilton nu a putut obține rezidența în România pe baza certificatului de căsătorie cu Adrian Coman, eliberat în Belgia. Cei doi au inițiat o procedură la CJUE, care a stabilit, în 2018, că termenul „soț” se aplică și persoanelor de același sex, cel puțin în privința libertății de circulație pe teritoriul UE. Curtea Constituțională a României a constatat, la rândul ei, trei săptămâni mai târziu, că relația pe care o are un cuplu format din persoane de același sex intră în sfera noțiunii de „viață privată”, precum și a noțiunii de „viață de familie”. Cu toate acestea, legile românești nu au fost încă adaptate în conformitate cu cele două decizii. Pentru aceasta, europarlamentarii au solicitat intervenția Comisiei.

Ce au  înțeles ai noștri. La noi, în mass-media și social media, s-a iscat o mică furtună, făcându-se liste cu europarlamentarii care „au votat împotriva României” în această chestiune care, nu-i așa?, promovează agenda tenebroasă a LGBTIQ. AUR a denunțat, într-un comunicat, „încercarea Parlamentului European de a impune, printr-o rezoluție, recunoașterea în toate statele membre ale Uniunii Europene a căsătoriilor sau parteneriatelor civile înregistrate într-un stat membru”, care „este nedemocratică”. Well, pentru informarea lor, le lăsăm aici textul adoptat acum trei ani de Curtea Constituțională a României, care consfințește ceea ce reclamă ei că PE ar încerca să impună acum. Dar nicio surpriză de la AUR, că de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere. Mai surprinzătoare au fost ieșirile parlamentarilor din PNL – aripa bigotă, Robert Sighiartău, Daniel Gheorghe sau Ben Oni Ardelean, care au văzut la mijloc un atac la familie și morala creștină, făcând trimiteri la Biblie și alte lucruri sfinte. De fapt, e jobul lor să armonizeze legislația cu deciziile Curții Constituționale, și, dacă și l-ar fi făcut, nu ar fi existat România în rezoluția PE de marți.

Mai vedem. Comisia Europeană nu aprobă momentan planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR) ale Poloniei și Ungariei pentru că cele două țări încă nu au pus în practică recomandările sale privind statul de drept, a precizat vinerea trecută comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni. Ungaria și Polonia, țări conduse de guverne ultraconservatoare, criticate de Bruxelles că încalcă statul de drept, sunt vizate de o serie de proceduri de infringement și juridice declanșate împotriva lor de Comisia Europeană.

LCK începe în forță. Parchetul European a deschis 300 de investigații de la 1 iunie, data la care instituția și-a început activitatea, cu prejudicii de 4, 5 miliarde de euro, anunță purtătorul de cuvânt al instituției, Tine Hollevoet, într-o declarație de presă. Unele dintre aceste cazuri sunt investigații în curs începute de parchetele naționale și preluate de Parchetul European la debutul activității, când a primit prerogativa de a ancheta criminalitatea infracțiunilor transfrontaliere cu bani europeni. Parchetul European este condus de românca Laura Codruța Kövesi. (Text promovat în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio”)

A treia oară la urne. Președintele bulgar Rumen Radev a anunțat organizarea de alegeri parlamentare anticipate la 14 noiembrie, al treilea scrutin din acest an, după ce precedentele două, din aprilie și iulie, nu au dus la formarea unui guvern. Din cauza interimatului guvernamental, Bulgaria nu și-a transmis PNRR la Bruxelles.

Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman a fost restaurată cu fonduri europene. Proiectul este gestionat de Ministerul Apărării Naționale, fiind în valoare de 19 milioane de lei, din care 15 milioane, fonduri europene.

Schengen? Ah, oui, mais…. Secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clément Beaune, s-a aflat la București, zilele trecute, unde a avut discuții cu șeful diplomației române, Bogdan Aurescu și consultări cu omologul român Iulia Matei. Franța va prelua președinția rotativă a Consiliului UE la 1 ianuarie 2022. Diplomatul a lăsat de înțeles că aderarea României la spațiul Schengen nu se va realiza în timpul semestrului francez la timona Consiliului:

• „Știu că subiectul Schengen este important și sensibil pentru România , care așteaptă de aproape zece ani să adere. Nu pot să vă spun exact când. Ne propunem o abordare globală și probabil că nu vom termina totul sub președinția franceză. Este vorba despre extinderea și reformarea Spațiului Schengen. Și acestea nu trebuie privite separat, trebuie lansate în același timp”.

Bacii ardeleni îs în top. Două regiuni din Transilvania – Centru și Nord-Vest, sunt între primele zece din Europa la numărul de oi, pe locurile cinci, respectiv nouă. Pe locul unu se situează oierii din regiunea spaniolă Extremadura. Clasamentul aici.