EuroNewsletter: Cioloș spune „La REvedere” / Polonia toarnă gaz pe foc

EuroNewsletter se dorește o sinteză săptămânală a celor mai relevante știri din actualitatea europeană, scrisă relaxat și ferită, pe cât posibil, de limbajul de lemn. Dacă se poate și un pic de umor, cu atât mai bine. Autorul a fost jurnalist timp de 25 de ani, iar acum este comunicator și publicist. Urmărește afacerile europene din preistorie (cca. 1998) și scrie constant pe temă din 2017.

---

La REvedere. Câștigarea alegerilor din USR de Dacian Cioloș lasă România fără una dintre cele mai importante prezențe la vârful politicii europene. Astfel, noul președinte al USR a renunțat la calitatea de președinte al grupului Renew Europe (RE) din Parlamentul European (PE). Renew este a treia forță politică în PE și parte a arhitecturii de putere în Uniunea Europeană, alături de Partidul Popular European și social-democrați. Cioloș a anunțat vinerea trecută, imediat după câștigarea alegerilor din USR, că va demisiona din fruntea grupului Renew, pentru a se putea concentra pe politica internă, iar luni s-a deplasat la Strasbourg unde și-a dat demisia. Plecarea lui Cioloș deschide lupta pentru succesiune în Renew, iar influenta eurodeputată olandeză Sophie in ‘t Veld a anunțat deja că dorește funcția.

Stop la bani. Parlamentul European cere Comisiei să nu aprobe planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR) ale Poloniei și Ungariei până nu sunt lămurite preocupările legate de statul de drept și transparență. În prezent, 22 din cele 25 de planuri naționale de redresare prezentate au fost aprobate. Planurile Bulgariei și Olandei nu au fost încă prezentate, iar cele ale Ungariei, Poloniei și Suediei așteaptă să fie aprobate de Comisie.

Gaz pe foc. Tribunalul Constituțional din Polonia a decis joi că unele articole din tratatele UE sunt incompatibile cu Constituția țării, punând în discuție un principiu-cheie al integrării europene. UE acuză de multă vreme executivul de la Varșovia că a politizat instanțele, inclusiv Tribunalul Constituțional. Instanța a început să audieze cazul în iulie, dar l-a amânat de patru ori înainte de ședința de joi. Amânările ar fi putut avea ca scop să exercite presiuni asupra Bruxelles-ului pentru a accepta PNRR-ul Poloniei. Decizia justiției din Polonia va duce la escaladarea conflictului Bruxelles-Varșovia. Comisia și Parlamentul au reacționat deja.

• „Verdictul de astăzi din Polonia nu poate rămâne fără consecințe. Întâietatea dreptului UE trebuie să fie incontestabilă. Încălcarea sa înseamnă contestarea unuia dintre principiile fondatoare ale Uniunii noastre”

– a declarat președintele PE, David Sassoli joi seară.

• „Uniunea Europeană este o comunitate de valori și de drept, care trebuie respectată în toate statele membre. Drepturile europenilor în conformitate cu tratatele trebuie protejate, indiferent unde trăiesc ei în UE”

– se arată într-un comunicat al Comisiei.

Mai schimbați placa. Summitul UE-Balcanii de Vest de la Brdo, Slovenia, desfășurat la începutul săptămânii, s-a soldat cu o nouă declarație care repetă aceeași frază, respectiv „Uniunea Europeană reafirmă susținerea fără echivoc pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest”, ca declarațiile similare rezultate după summiturile similare de la Zagreb (2020) și Sofia (2018) – dar fără nicio referire concretă la orizontul de timp. Puteți citi aici toată declarația de la Brdo. Ne-a atras atenția fraza în care se insistă pe recunoașterea publică a faptului că UE este principalul partener comercial, investitor și donator al celor șase state. Aluzia străvezie din această propoziție este la propaganda pro-rusă și pro-chineză din zonă, ajutată chiar de unele guverne, cum ar fi cel sârb. O trecere în revistă a relațiilor dintre cele șase state din Balcanii de Vest și UE, a făcut Ovidiu Nahoi, pentru RFI.

În altă ordine de idei, la Brdo s-a stabilit ca reuniunile UE-Balcanii de Vest să devină permanente, următoarea fiind programată pentru 2022.

Meanwhile in Slovenia. În mod ironic, în vreme ce liderii europeni îi încurajează pe cei din Balcanii de Vest să facă reforme democratice și să respecte statul de drept, Slovenia, țara-gazdă a reuniunii, aflată la președinția Consiliului UE, se confruntă cu un declin vizibil al libertății de exprimare. La conferința de presă de după summit, mai mulți jurnaliști au venit în tricouri imprimate cu un mesaj de solidaritate cu agenția de presă slovenă, SPA. Aceasta nu a mai primit finanțarea legală de la stat de aproape un an, fiind la un pas de încetarea activității. Premierul de la Ljubljana, Janez Janša, admirator al ex-președintelui american Donald Trump și apropiat al premiarului ungar Vikor Orban, se află într-un război deschis cu presa slovenă. El insistă, însă, că finanțarea SPA nu este o chestiune legată de libertatea presei, ci una economică. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost nevoită să-l contrazică chiar la el acasă, răspunzând jurnaliștilor:

• „Ne-am exprimat în mod repetat îngrijorarea serioasă cu privire la lipsa de finanțare a agenției de presă slovene (…) importantă pentru independența ei”.

Rezumând, guvernul Janša nu mai vrea să finanțeze agenția națională de presă – care este un serviciu public – deoarece aceasta nu renunță să fie independentă și critică puterea.

Deziderat. Finalizarea integrării României în Spaţiul Schengen ar trebui să fie un obiectiv pentru Uniunea Europeană, şi nu doar pentru ţara noastră, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, după ce a primit, la Aachen, Premiul „Carol cel Mare”.

Președintele a fost nominalizat la premiu în 2019, și ar fi trebuit să îl primească în 2020, dar festivitatea s-a amânat din cauza pandemiei.

Finanțări de succes. Trei cercetători europeni finanțați de Uniunea Europeană au câștigat premii Nobel anul acesta. Este vorba despre chimistul Benjamin List (Germania) și de fizicienii Klaus Hasselmann (Germania) și Giorgio Parisi (Italia). Benjamin List este directorul Institutului Max Plank pentru Cercetarea Cărbunelui, iar activitatea sa a fost finanțată în ultimii zece ani de două granturi asigurate de Consiliul European pentru Cercetare. La fel, cercetările lui Giorgio Parisi sunt finanțate, din 2009, de același for european. De asemenea, cercetările lui Klaus Hasselmann au fost susținute de două finanțări din perioada de programare 2007-2013. List a împărțit premiul cu anglo-americanul David W.C. MacMillan, iar Hasselman și Parisi cu japonezul Sukuro Manabe. Găsiți motivațiile juriului aici și aici.

Semaforul. În Germania au început, joi, negocierile tripartite între SPD, Verzi și FDP, în vederea formării unei coaliții de guvernământ. Anterior, au avut loc o serie de întâlniri bilaterale între partide, pentru tatonări privind cea mai probabilă coaliție. La seria de dialoguri între două partide a participat și CDU/CSU, marele perdant al alegerilor, dar în urma discuțiilor a reieșit că cea mai probabilă soluție este o guvernare „semafor” (de la culorile partidelor), SPD-Verzi-FDP. Se așteaptă că negocierile exploratorii care au început joi să dureze o săptămână. Armonizarea pozițiilor nu va fi ușoară, deoarece atât social-democrații de la SPD cât și Verzii susțin o creștere a taxelor, pentru a finanța redresarea post-pandemie și dezvoltarea unei economii prietenoase cu mediul. În schimb, FDP, partid neoliberal, pro-business, a anunțat că nu acceptă majorări de taxe.

Șoc în Franța, după ce o comisie independentă a constatat că între anii 1950-2020, 216.000 de copii au fost agresați sexuali de clerici catolici. Numărul de victime urcă la 330.000 dacă îi adăugăm și pe agresorii laici care lucrau în instituțiile bisericii catolice – profesori din școli, responsabili sportivi etc. Raportorul comisiei insistă pe faptul că victimele aveau adesea între 10 și 13 ani. Majoritatea celor abuzați și violați erau băieți. Raportul a fost dat publicității marți. Miercuri, Papa Francisc a reacționat. „Este un moment al rușinii”, a spus el, lansând un apel către episcopi, îndemnându-i să depună toate eforturile necesare pentru ca „tragedii similare să nu se întâmple din nou”. Tot în Italia, cotidianul catolic Avvenire, citat de Eurotopics, a comentat:

• „Enormitatea cifrelor nu mărturisește o Biserică care a ieșit ocazional de pe calea cea bună, ci a unei Biserici care s-a aflat permanent pe o cale greșită”.

Parlamentul European a adoptat, miercuri, cu majoritate largă, o rezoluție prin care cere Statelor Unite să accelereze procesul de eliminare a vizelor pentru cetățenii României, Bulgariei și Ciprului. Declarația parlamentul survine după ce Croația a fost scutită de vize, în 28 septembrie, iar Polonia, la sfârșitul lui 2020. Astfel, dintre toți cetățenii UE, doar cei din România, Bulgaria și Cipru mai au nevoie de vize pentru a intra în SUA. Polonia și Croația au scăpat de vize după ce a desfășurat campanii de încurajare a oamenilor de afaceri și a oficialilor care erau aproape siguri că vor obține o viză dacă vor aplica. Asta, deoarece pentru a putea scăpa de obligativitatea vizei pentru SUA, țărilor li se cere să aibă o rată de refuz de viză mai mică de 3%. Rata refuzului de viză al Croației pentru 2020 a scăzut la 2,69%, în conformitate cu cerințele. În România, rata refuzului este de peste 10%.

O șansă la modernizare. Fondurile europene derulate prin POCA reprezintă una din principalele surse de finanțare pentru modernizarea administrației locale din județul Vaslui. Atât Consiliul Județean Vaslui, cât și mai multe primării au accesat zeci de milioane de lei pentru digitalizarea serviciilor oferite cetățenilor, prevenirea corupției în instituțiile publice, creșterea calității și eficienței serviciilor furnizate. (Text promovat în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio”)

Off topic: Cum se va schimba România odată ce Generația Y va ajunge la putere, o bijuterie jurnalistică de la Panorama.ro