Comisia Europeană: dați putere regiunilor!

Comisarul european pentru Dezvoltare Regională, Corina Crețu, a pledat luni, 25 martie, la Cluj, în mai multe intervenții, pentru creșterea rolului regiunilor în accesarea de fonduri europene, în următorul exercițiu bugetar, 2021-2027. Comisarul a participat la conferința Comisiei pentru politica de coeziune teritorială și bugetul UE (COTER) din cadrul Comitetului European al Regiunilor (CoR) pe tema „Susținerea și dezvoltarea unei politici de coeziune eficiente pornind de la autoritățile locale și regionale din Uniunea Europeană”.

„Convergența între țări a fost însoțită în ultimii ani de divergențe la nivel regional. Cele mai bogate 10 la sută dintre regiunile Uniunii Europene sunt de patru ori mai productive decât cele mai sărace zece la sută. Iar această tendință devine o constantă. Am ajuns la punctul în care divergențele devin nu numai ineficiente din punct de vedere economic dar și periculoase din punct de vedere social și politic. Aceasta este provocarea majoră pentru Uniunea Europeană în perioada următoare”, a spus Corina Crețu.

Ea s-a referit apoi la nevoia ca tot mai multe fonduri europene să fie decise și gestionate la nivel local sau regional.

„Sper ca în viitoarea perioadă de programare guvernele să înțeleagă că nu întotdeauna pot decide din capitale unde, cât, cum pot să investească la nivel local. Eu cred că primarii și cei care locuiesc aici știu cel mai bine nevoile cetățenilor și de aceea încurajăm ca fondurile europene să fie concentrate în mare parte în mâna celor care sunt reprezentați direct de cetățeni, pentru că și-au dezvoltat capacitatea administrativă și știu exact care sunt nevoile cetățenilor. (…) Sperăm ca în următoarea perioadă de programare, tot mai multe state să ofere management direct în fonduri europene pe tot parcursul procesului de elaborare, de la proiectarea programelor până la implementarea acestora”, a spus comisarul Corina Crețu, în discursul rostit în fața membrilor COTER.

Centralism vs regionalizare

Comisarul a subliniat ca în UE există mai multe modele, cel centralist pe de o parte și cel regional pe de alta, iar cu acesta din urmă se lucrează mai bine în termen de implementare și monitorizare a proiectelor.
„Sigur avem diferite modele – francez, german – unde lucrăm direct cu regiunile și cred că este modelul cel mai simplu, atât din punct de vedere al aplicării și al implementării, al monitorizării, putem ști foarte bine cum s-au investit banii europeni. Pe de alta parte avem aceste modele centralizate în care încă se lasă în seama capitalelor să decidă unde și cât să se investească. Eu cred că în următoarele discuții, pe care le-am început deja cu statele membre pentru acordurile de parteneriat și programele operaționale pentru perioada 2021-2027, să găsim înțelegere mai mare din partea unor guverne pentru a acorda direct bani regiunilor și primăriilor”, a spus Corina Creţu.

Absorbția în România, la media europeană

Situația la nivel european a fost sintetizată de Dana Spinanț, director al direcției de Buget, Comunicare și Afaceri generale, în cadrul Direcției Generale Politică Regională și Urbană (DG REGIO) a Comisiei Europene. Aceasta a spus că, acum, este pentru prima dată în actuala perioadă de programare când indicatorul care arată ce activitate din teren este mai bun decât în acceași perioadă de timp a programării anterioare. Astfel, la mijlocul lui ianuarie, totalul proiectelor selectate a atins 77% din suma alocată perioadei curente, ceea ce înseamnă că mai mult de trei sferturi din totalul proiectelor ce vor fi implementate prin politica de coeziune în perioada 2014-2020 au fost deja selectate și se află în diverse stadii de implementare, în toate statele membre. „O veste mai puțin bună este despre finanțarea concretă, adică despre câți bani au fost plătiți propriu-zis prin programele operaționale. În acest moment, doar 22% din anvelopa financiară a politicii de coeziune s-a plătit. Este deci loc de mai bine, și pe aceasta ne vom concentra în continuare”, a continuat Dana Spinanț.

La nivelul Uniunii, media absorbției este de 28%, iar 68% din sumă a fost contractată portalului de specialitate al UE. Potrivit aceleiași surse România se situează în apropiere de media europeană, cu plăți primite în cuantum de 24% din suma alocată, și sume decise la nivel de 69%.

Prezent și el la Cluj, secretarul de stat în Ministerul Fondurilor Europene, Octav Dan Paxino, a furnizat o cifră legată de absorbție de 28%. Diferența de patru procente poate fi pusă pe seama unor raportări încă netrimise la Bruxelles, au explicat personae familiarizate cu subiectul.

Paxino a precizat că de la începutul acestei perioade de programare și până acum, în România au intrat 8,6 miliarde de euro, prefinanțări și rambursări în cadrul programelor operaționale și 5,6 miliarde de euro, reprezentând plăți directe în agricultură.

Nivelul local, lumini și umbre

Ea a revenit pe subiectul finanțărilor la nivel local și regional și în cadrul unei conferințe de presă.

„Încurajăm statele membre să acorde câți mai mulți bani orașelor. Considerăm că, inclusiv în România, la 12 ani de la aderare, [orașele] au căpătat suficientă experiență. Nimeni nu poate ști mai bine nevoile comunităților locale decât reprezentanții lor, fie că vorbim de orașe capitale de județ sau orașe mici”, a spus comisarul european. Ea a precizat că pentru următorul cadru financiar multianual, Comisia a propus ca o sumă minimă de 6% din alocarea fiecărui stat membru să fie direct în managementul primarilor, iar Parlamentul susține un cuantum de 10%. Decizia va fi luată în perioada următoare.

Acesta este un prag minim, dar este la latitudinea fiecărui stat membru să ridice plafonul sumei, până la nivelul considerat optim, a explicat pentru Transilvania Reporter purtătorul de cuvânt al Comitetului Regiunilor, Pierluigi Boda. În ceea ce privește România, în actualul exercițiu bugetar, 2014-2020, potrivit comisarului Crețu, suma alocată la nivel local a fost de 20% din totalul Programului Operațional Regional, dar multe municipalității s-au dovedit nepregătite pentru a accesa fondurile. „Am avut multe municipii care nu au reușit să atragă fonduri, dar am avut și Oradea, care a avut o alocare inițială de 35 de milioane de euro, dar a ajuns la aproape 200 de milioane și, la fel, Clujul a semnat finanțări mai mari decât sumele prevăzute la început”, a precizat comisarul.

Studiu de caz, spitalele regionale

Corina Crețu a dat ca exemplu în care se pot implica autoritățile locale, cazul proiectelor spitalelor regionale de la Cluj, Iași și Craiova, care au ca beneficiar Ministerul Sănătății și sunt blocate la nivel central, în acest moment.  „De exemplu, avem această dispută legată de spitalele regionale. (…). Beneficiarul este Ministerul Sănătății. Dacă Guvernul decide să răspundă afirmativ solicitărilor dumneavoastră (de la Cluj – n.r.), ale celor de la Craiova și de la Iași, de a avea în responsabilitate directă realizarea spitalelor regionale, noi suntem gata să schimbăm Programul Operațional Regional. Nu este corect să dai vina pe Bruxelles pentru că, din punctul nostru de vedere, important este ca investițiile să se facă, nu cine este beneficiarul final al acestor investiții”, a spus comisarul.

În cadrul conferinței se discută despre punerea în aplicare și implementarea programelor privind politica de coeziune pentru perioada 2014-2020, pregătirea pentru noua politică de coeziune după 2020, precum și  despre cele mai bune practici pentru o mai bună comunicare a realizărilor politicii de coeziune.

[stextbox id=’custom’ caption=’Cum stăm la Cluj’]În cadrul conferinței, primarul Emil Boc a prezentat situația finanțărilor europene aflate în implementare sau evaluare pentru Cluj-Napoca, în valoare de 270 de milioane de euro, la care se adaugă alte 150 de milioane de euro, ipotetice, pentru centura de ocolire metropolitană, un proiect gestionat de la nivel central. Potrivit situației prezentate de Boc, din cele 270 de milioane, cei mai mulți bani, 100 de milioane de euro, se duc pe înnoirea flotei de transport în comun. 50 de milioane se duc pe mobilitate urbană și pietonalizare, 40, pe inițiative privind „orașul verde”, educație – 25 de milioane, eficiență energetică – 15,5 milioane, sănătate – 5,3 milioane, alte proiecte – 35 de milioane.[/stextbox]

---

Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro și Transilvania REPORTER în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio. Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.