Preşedintele Zonei Metropolitane Cluj: „Avem o strategie care încearcă să acopere nevoile cetăţenilor care locuiesc aici”

Dinamica populaţiei din apropierea Clujului, dar şi profilul acestei populaţii, faptul că este vorba despre foarte mulţi tineri cu studii superioare care locuiesc în localităţile învecinate oraşului dar lucrează în oraş ar trebui să se reflecte la modul cel mai serios şi în strategia Zonei metropolitane Cluj. Mai ales că pentru dezvoltarea polului de creştere sunt disponibili circa 45 de milioane de euro pe acest exerciţiu financiar. Iar proiectele depuse de autorităţi ar trebui să răsundă nevoilor oamenilor care gravitează în jurul Clujului, la fel de mult ca şi locuitorilor din oraş. Transilvania Reporter a discutat cu preşedintele ZMC, Zoltan Coraian despre cum funcţionează în prezent ZMC şi ce impact au avut schimbările din ultimii an.

– Aveţi în vedere aceste schimbări demografice şi ca stil de viaţă în proiectele de viitor ale ZMC pentru a răspunde cât mai bine nevoilor celor care locuiesc aici?

– Bineînţeles că ţinem cont de aceste schimbări demografice. Numărul populaţiei care locuieşte în zona metropolitană, şi mai ales a celor din primul inel cum sunt Floreşti, Baciu, Apahida, contează foarte mult în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană. Dacă e de exemplu să vorbim despre trafic, aici ne concetrăm pe uşurarea traficului prin crearea de centuri ocolitoare, mai multe autobuze pentru transportul public, mai multe benzi sau alte variante care să aerisească traficul rutier din primul inel al zonei metropolitane, şi atunci e foarte important să ştii la ce număr de populaţie te adresezi, câţi lucrează în Cluj-Napoca, câţi în comunele în care locuiesc, câţi fac naveta şi care sunt tendinţele în acest domeniu.

SIDU a fost conceput împreună cu colaboratorii noştri de la Urbasofia, primăriile din cadrul ZMC, Consiliul Judeţean, ADR, mediul economic reprezentat de Consorţiul Clusterelor, universităţile clujene, ceilalţi actori relevanţi la nivelul ZMC, inclusiv societatea civilă. În cadrul strategiei specialiştii au identificat problemele şi provocările şi vin cu soluţii pentru preîntâmpinarea şi rezolvarea acestora, precum şi sprijinirea dezvoltării într-un mod armonios, natural al zonei metropolitane. Comunele au contribuit la elaborarea acestei strategii şi sunt încurajate să colaboreze, să-şi coordoneze proiectele de dezvoltare locală armonizându-le cu această strategie, adică să identifice problemele, să scrie proiectele, ca apoi să primească finanţare UE, să implementeze proiectele, iar rezultatul să fie creşterea calităţii vieţii din comune. Acestă strategie este foarte importantă pentru ZMC pentru că e un plan de dezvoltare pe mai mulţi ani, care încearcă să acopere nevoile cetăţenilor care locuiesc aici. Practic, domeniile pe care le discutăm şi pe care le putem acoperi în acest caz sunt cele legate de trafic-infrastructură, investitori, calitatea aerului, mediu încojurător, acces la utilităţi.

Direcţiile strategice trasate pentru Zona Metropolitană Cluj (ZMC) sunt: creșterea competitivității economice bazate pe cunoaștere; dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport; protejarea și îmbunătățirea calitătii mediului; dezvoltarea resurselor umane, creșterea gradului de ocupare și combaterea excluziunii sociale; dezvoltarea economiei rurale și cresterea productivității în sectorul agricol şi participarea echilibrată a tuturor comunelor din zona metropolitană Cluj la procesul de dezvoltare socio-economică.

– Ce proiecte sunt în derulare în ZMC în prezent?

– În momentul de faţă ADI ZMC, pe lângă elaborarea şi actualizarea SIDU şi a PMUD – care chiar dacă nu sunt proiecte în accepţiunea actuală a acestui termen, intern sunt tratate ca şi proiect individual şi au cea mai mare importantţă dintre toate, – are în derulare patru proiecte cu finanţare internaţională: Pata Cluj, Refill, Eucanet şi NewGenerationSkills.

– Ce proiecte sunt în pregătire sau de viitor?

– ADI-ZMC în acest moment are în pregătire mai multe proiecte cu finanţare naţională, europeană şi norvegiană în diferite faze, începând cu scrisori de intenţie transmise şi până la proiecte depuse care se află în evaluare din partea finanţatorilor. ADI-ZMC neavând patrimoniu propriu, este eligibil doar pentru proiecte soft – sociale, resurse umane, competitivitate -, ca atare proiectele aflate în pregătire acoperă aceste domenii. Ca exemple, chiar ieri, împreună cu actori din sfera serviciilor sociale s-a depus o aplicaţie în cadrul programului DG justice. Avem aplicaţii depuse în cadrul programelor europene Horizon 2020, Urbact, Danube, etc. Dar de departe cea mai importantă aplicaţie aflată în pregătire se referă la continuarea proiectului Pata Cluj cu finanţare din fonduri norvegiene. În paralel, actualizăm SIDU şi PMUD în conformitate cu Documentul Cadru de Implementare şi ghidurile specifice pentru axa 4 POR, urmând ca ulterior să răspundem de implementarea şi monitorizarea acestor strategii.

– Care sunt priorităţile ZMC?

– Priorităţile sunt pe mai multe domenii. Unul este dezvoltarea și modernizarea urbanistică, care include modernizarea şi extinderea reţelelor edilitare şi care este considerată a fi determinată de dezvoltarea durabilă şi protecţia mediului, de competitivitatea economică şi calitatea vieţii. Câteva din reperele individuale în definirea “vieţii de calitate” se referă la accesul la sisteme centralizare de furnizare de utilităţi publice, infrastructura de transport, facilităţi de agrement şi orice alt suport al confortului. Pe de altă parte este vorba despre creșterea competitivității economice a Zonei Metropolitane Cluj. Pentru aceasta au fost luate în considerare aspecte privind industriile motoare care antrenează dezvoltarea economică a ZMC, orientate în jurul unor nevoi şi provocări majore, cărora să le furnizeze soluţii inovative, potenţate de clustere. Industriile motoare identificate sunt: industria energetică, sectroul IT şi comunicaţii, servicii pentru afaceri, servicii medicale specializate, învăţământ superior. Se consideră că dezvoltarea economică pe termen lung este strâns legată de dezvoltarea industriilor motoare. În urma analizelor a fost evidenţiat faptul că acestea se bazează pe IMM-uri şi potenţialul reprezentat de resursele umane provenite din mediul universitar bine dezvoltat. Apoi vorbim despre dezvoltarea serviciilor cu specific social în vederea creșterii calității vieții locuitorilor din Zona Metropolitană Cluj și Regiunea Nord-Vest. Promovarea incluziunii sociale este o problemă de importanţă regională pentru ZMC, întrucât se manifestă diferenţe importante de acces la servicii medicale şi sociale, la educaţie, pe piaţa muncii, între bărbaţi şi femei, pentru mediul rural, faţă de urban, pentru populaţia romă, pentru persoanele cu dezabilitati, pentru alte grupuri dezavantajate. Aceste grupuri sunt încă supuse riscului de marginalizare socială determinat, în primul rând, de discriminare în privinţa accesului la informaţie, educaţie, servicii medicale si sociale.

– Cum funcţionează efectiv ZMC, cât de frecvent au loc întâlniri şi discuţii cu reprezentanţii membrilor?

– O dată pe an este o adunare generală (AGA), unde se prezintă raportul de activitate, se prezintă planul/proiectele pentru anul ce urmează, se aprobă bugetele. Întâlniri cu reprezentaţii membrilor sunt ori de câte ori este nevoie, acestea desfăşurându-se cotidian, fără formalităţi. Rolul nostru, printre altele, este tocmai înlesnirea comunicării dintre membrii noştri şi între membrii noştri şi instituţiile relevante din teritoriu.

– Care credeţi că este cel mai de impact proiect implementat până acum pentru ZMC şi care credeţi că va fi următorul cel mai important proiect al zonei?

– Cel mai important proiect implementat este proiectul Pata Cluj. Însă ca şi relevanţă la nivel metropolitan, cea mai importantă componentă a activităţii noastre se leagă de SIDU şi PMUD, aşa cum am amintit şi înainte, în toate etapele de viaţă a acestora: elaborare, adaptare-depunere şi admitere la ADR, implementare şi monitorizare. De corecta desfăşurare a acestor activităţi depinde accesarea de către Primăria municipiului Cluj-Napoca a finanţării de peste 45 de milioane de euro destinate polului de creştere Cluj-Napoca prin axa 4 POR până în 2020.