O campanie cu reguli noi

Alegerile locale din 5 iunie şi campania electorală care le precedă se desfăşoară după câteva reguli noi aduse de Legea Nr. 115 din 19 mai 2015, pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, care modifică Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

Cele mai importante modificări privesc modul cum se desfăşoară campania electorală, dar şi cum este finanţată aceasta, fiind vorba despre prima campanie electorală finanţată de stat, cu cheltuieli care vor putea fi decontate la final de către competitori, dacă respectă anumite cerinţe. De altfel, la dispoziţia partidelor, a alianţelor politice şi a candidaţilor independenţi a fost pus în acest sens şi un ghid al finanţării campaniei.

Cât costă campania

Potrivit prevederilor noii legi, partidele nu mai pot cheltui în campania electorală oricât și oricum, trebuie să se încadreze în anumite limite și să respecte tipurile de cheltuieli permise de lege și în cuantumul prevăzut de lege. Competitorii trebuie să aibă în primul rând un mandatar financiar şi să deschidă un cont bancar de campanie care va fi declarat la Autoritatea Electorală Permanentă, pentru ca astfel să existe o cât mai mare transparenţă privind cheltuielile din campanie. Potrivit dispozițiilor legale în vigoare, cheltuielile aferente campaniei electorale pot fi efectuate numai prin intermediul conturilor de campanie, care sunt declarate la AEP.

Regula de bază este că cheltuielile nu pot fi mai mari decât contribuțiile electorale depuse. Legea stabilește şi limitele maxime admise ale cheltuielilor efectuate în campania electorală pentru fiecare tip de candidatură, unitatea de măsură fiind salariul de bază minim brut pe țară. Astfel cei care candidează pentru funcția de primar de comună pot cheltui maximum 5 salarii de bază minime brute pe țară, în timp ce, pentru funcția de primar de municipiu de județ, limita maximă este de 50 de salarii de bază minime brute pe țară. Pentru fiecare listă de candidați la un consiliu local de comună, limita maximă de cheltuieli este de cel mult un salariu de bază minim brut pe țară, la consilier într-un oraş este o limită de 3 salarii brute, pentru un loc de consilier în reşedinţa de judeţ limita ajunge la 30 de salarii minime brute. Pentru cei care candidează la funcţia de consilier judeţean limita este fixată la 100 de salarii minime. Cea mai mare contribuţie în campanie este permisă pentru fiecare listă de candidați la Consiliul General al Municipiului București limita fiind de 500 de salarii de bază minime brute pe țară. De exemplu, la Cluj-Napoca, fiecare din cei 10 candidaţi la fotoliul de primar pot avea cheltuieli maxime în campania electorală de 52.500 de lei.

Cum se rambursează banii de campanie

Nerespectarea prevederilor legale privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 200.000 lei. Dar cea mai importantă consecinţă a încălcării legii privind finanțarea campaniei electorale este nerambursarea cheltuielilor electorale. Rambursarea urmează câţiva paşi procedurali: în termen de 30 de zile de la data alegerilor, mandatarii financiari depun la AEP cererea de rambursare a cheltuielilor de campanie şi documentele justificative. Pot solicita rambursarea cheltuielilor de campanie doar cei care au obținut minimum 3% din voturile valabil exprimate la nivel național, iar dacă au atins acest prag doar într-o circumscripție electorală, li se vor rambursa doar cheltuielile efectuate în respectiva circumscripție. Cea care verifică legalitatea încasărilor şi plăţilor din campanie este AEP care şi emite decizia de rambursare. AEP nu va returna însă cheltuielile de campanie dacă au fost depășite plafoanele maxime ale cheltuielilor stabilite de lege, dacă nu au fost respectate destinațiile cheltuielilor electorale, dacă au fost utilizate alte surse de finanțare decât cele permise de lege sau au fost depuse documente incomplete sau care conțin erori.

Campanie fără outdoor

Legea prevede câteva reguli noi şi în privinţa modului cum se face campanie electorală, principala modificare este că nu este permis afişajul outdoor. Astfel, în campania electorală pentru alegerile locale din 2016 sunt interzise următoarele forme de publicitate electorală: bannere, mesh-uri, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, ecrane publicitare, panouri publicitare fixe sau mobile, publicitate luminoasă, publicitate pe vehicule, vehiculele inscripționate cu sloganuri de campanie, vehiculele care difuzează materiale audio, spectacole, serbări, focuri de artificii etc.

Singurele materiale de propagandă electorală permise sunt afișele, care trebuie să respecte anumite dimensiuni (500 de mm o latură, 350 de mm cealaltă latură), materialele de propagandă electorală difuzate la televiziuni, radiouri și publicate în presa scrisă și în mediul online, broșurile, pliantele și alte materiale tipărite din aceeași categorie (calendare, fluturaşi, flyere etc.).