Marea refaţadizare: zero clădiri renovate, şase acorduri

La doi ani de la anunţarea cu surle şi trâmbiţe a programului „marea refaţadizare”, rezultatele concrete sunt mai mult decât dezamăgitoare. În locul celor 101 clădiri din centrul istoric, aflate în stare gravă de degradare, care la această oră ar fi trebuit predate la cheie, renovate, primăria se poate „lăuda” cu acordul obţinut pentru şase clădiri. Lucrările efective ar urma să înceapă „cât mai repede”, posibil în această vară.

În 2013 primarul Emil Boc venea în faţa opiniei publice cu un proiect ambiţios de a reda strălucirea clădirilor din centrul oraşului, foarte multe în stare avansată de degradare şi ai căror proprietari, în principal din motive financiare, nu le-au întreţinut. „În perioada următoare ne propunem să reîmprospătăm centrul municipiului. Pentru a putea îndeplini acest obiectiv, avem nevoie şi de sprijinul clujenilor, în vederea realizării unor lucrări de intervenţie la imobilele din această zonă.

În urma unei acţiuni de inventariere a clădirilor deteriorate din centrul oraşului, din cele 376 de imobile inventariate într-o primă fază, am identificat următoarea situaţie: 18 imobile aflate într-o stare avansată de degradare (prezintă pericol public din cauza deteriorărilor anvelopei), imobile care vor fi notificate de urgenţă. Acestea se află în următoarele zone: Bulevardul Eroilor, strada Hermann Oberth, strada Horea, strada I.C. Bratianu, strada I. Maniu, strada Memorandumului, strada Napoca, Piaţa Avram Iancu, Piaţa Unirii, strada Regele Ferdinand. Alte 75 imobile care se află în atenţia noastră vor fi notificate ulterior celor 18”, spunea în urmă cu doi ani primarul Emil Boc.

Proprietarii celor 18 imobile aflate într-o stare avansată de degradare aveau stabilite obligaţii şi termene clare prin notificările ce trebuiau trimise de primărie: contactarea unui expert tehnic atestat în vederea redactării notei tehnice de constatare, transmiterea la registratura primăriei municipiului Cluj-Napoca a hotărârii/ acordului scris însoţită/însoţit de nota tehnică de constatare în termen de 60 zile de la primirea notificării, în caz contrar urmând a fi aplicate sancţiuni contravenţionale conform Legii nr.153/2011, executarea lucrărilor de intervenţie, în baza proiectului autorizat şi a documentaţiei tehnice, în termen de 12 luni de la primirea notificării, termen ce poate fi majorat cu şase luni numai cu acordul scris al primarului şi recepţia lucrărilor în termen de cel mult 15 zile de la expirarea termenului prevăzut în autorizaţia de construire. „Nerespectarea obligaţiilor ce revin proprietarului constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda de la 5.000 lei la 8.000 lei (conform HCL nr. 358/2013)” erau avertizaţi atunci clujenii de reprezentanţii primăriei.

S-a adoptat chiar şi o Hotărâre a Consiliului Local, 358 din11 iulie 2013, prin care se aproba un program multianual pentru realizarea lucrărilor de protejare şi intervenţie asupra clădirilor situate în Ansamblul Urban Centrul istoric al oraşului Cluj-Napoca.

Iar primarul a venit şi cu soluţia financiară.“Propun un proiect de refaţadizare a clădirilor din zona centrală a municipiului Cluj-Napoca, în care Primăria oferă un sprijin în procent de 20%, iar proprietarii au obligaţia să vină cu restul de 80%. Proprietarii care nu vor efectua aceste lucrări vor fi amendaţi. Dacă proprietarii intră în parteneriat cu Primăria, noi plătim costul integral al lucrărilor, iar în termen de 10 ani de zile aceştia returnează 80% din valoarea lucrărilor”, a explicat tot în 2013 primarul Emil Boc.

[stextbox id=”alert” caption=”Proiectul în cifre”]Cifrele anunţate pentru perioada 2013-2018, erau extrem de ambiţioase. Astfel, în perioada 2013 – 2014 trebuiau refaţadizate 101 de clădiri de pe Bulevardul Eroilor, Piaţa Unirii, strada Napoca, strada Avram Iancu, strada Petru Maior şi strada Memorandumului, unde se estima un cost al lucrărilor de două milioane de euro. În perioada 2015 – 2016 trebuiau refaţadizate 399 de clădiri, iar în perioada 2016 – 2018, 456 de clădiri vor fi renovate, prevedea acelaşi proiect.[/stextbox]

Numai şase-s norocoase

La doi ani distanţă, la capitolul „realizat” din cadrul acestui proiect există însă un mare zero. Motivele? Dezinteresul proprietarilor şi neputinţa autorităţilor. „Noi cei de la urbanism trebuia să stabilim zonele de prioritate ca intervenţie. S-a adoptat acel HCL prin care se ofereau facilităţi financiare proprietarilor care se înscriau în programul de refaţadizare. Totuşi nu s-au înscris. În multe cazuri nu am reuşit să găsim toţi proprietarii, erau doar chiriaşii, proprietarii erau prin Australia sau în alte ţări. În consecinţă, nu aveau cum să participe la acest proiect. Iar dacă nu fac aceste lucrări ei trebuiau sancţionaţi, noi am sesizat prefectura în acest sens”, explică situaţia actuală arhitectul şef al municipiului, Ligia Subţirică. Aceasta spune că văzând toate complicaţiile juridice legate de clădirile din centru cu foarte mulţi proprietari s-au căutat şi soluţii alternative. „Am dorit să facem intervenţiile pe banii noştri cu recuperarea ulterioară a sumelor investite. Şi aici ai nevoie de acordul tuturor proprietarilor. Pentru şase imobile am reuşit să obţinem acordul unanim al proprietarilor, cum cere legea, şi sperăm ca în curând să şi demarăm lucrările. Acest lucru nu înseamnă că proprietarii lor nu sunt în continuare răspunzători să îşi îndeplinească obligaţiile legale”, a precizat pentru Transilvania Reporter Ligia Subţirică.

Arhitectul şef al oraşului spune că discuţiile şi negocierile cu proprietarii au fost lungi şi dificile pentru că asemenea lucrări sunt costisitoare şi majoritatea proprietarilor sunt persoane în vârstă care nu îşi permit financiar aceste intervenţii. „Tocmai de aceea am crezut că, arătându-ne disponibilitatea ca primărie, se vor înscrie mai mulţi în program, dar nu a fost cazul. Pe de altă parte, unii proprietari ai imobilelor pentru care s-au trimis somaţii s-au mobilizat ei să facă toate demersurile. Dar e complicat şi pentru ei, pentru că au nevoie de autorizaţii, aviz de la monumente. Însă avem câteva exemple, e remarcabil că unii fac acest lucru şi sperăm să fie un exemplu şi pentru alţii, dar este adevărat că sunt foarte puţini”, a subliniat Subţirică.

Pentru ca totuşi programul să nu bată pasul pe loc şi în 2015, în cazul anumitor imobile se va merge pe varianta intervenţiilor de urgenţă. „S-a făcut expertiza şi în anumite cazuri vom începe cât mai curând lucrările, poate chiar în această vară. Este cazul clădirii cu Fetiţele Vieneze, mai sunt clădiri de pe Eroilor, Regele Ferdinand, strada Horea şi Piaţa Unirii. Mai există o clădire a episcopiei ortodoxe din Piaţa Avram Iancu, unde ei ne-au anunţat că vor face toate demersurile şi vor obţine autorizaţiile pentru a reabilita ei clădirea. E adevărat că există şi un program separat pe fonduri europene pentru monumente unde ar putea fi cuprinse şi clădiri din centrul istoric, am putea lua în considerare şi această variantă”, a adăugat aceasta.