George Jiglău, politolog, lector la Facultatea de Știinte Politice: „Consiliul Judeţean Cluj se află în afara legii”

Reporter: Cum poate fi evaluată activitatea administraţiei judeţene la un an distanţă de scandalul de corupţie de la vârful instituţiei? Atunci preşedintele interimar vorbea despre mai multe proiecte blocate, unul foarte important fiind centrul de management al deşeurilor. La un an distanţă, aceleaşi proiecte sunt blocate, ba unele au fost pierdute, cum e finanţarea europeană pentru Tetarom IV.

George Jiglău: E clar că sunt probleme mari de funcționare la nivelul CJ Cluj. Explicații pot fi mai multe: blocajul sau întârzierile provocate de starea de incertitudine de la conducerea instituției, incompetența, reaua-voință. Toate au fost vehiculate, toate sunt plauzibile, dar nici una nu reprezintă o scuză pentru proasta performanță a consiliului. Putem spune chiar că, prin prisma exemplelor menţionate de dumneavoastră, CJ Cluj se află în afara legii, care stipulează că una dintre atribuțiile pe care trebuie să le îndeplinească CJ este dezvoltarea economico-socială a județului. Situația actuală de la CJ e dăunătoare și pentru că încrederea cetățenilor în CJ, oricum redusă, la fel ca în cazul oricărei instituții politice, poate scădea și mai mult.

– Cât de justificate sunt în acest context preocupările strict de imagine ale conducerii CJ, gen cetăţenia de onoare pentru unii dintre membrii familiei regale sau mai nou propunerea votată în unanimitate de o avea ca patron spiritual al judeţului pe Fecioara Maria?
– Discutarea și votarea unor chestiuni care pot părea mai „exotice”, precum cele pe care le-ați amintit, nu ar fi neapărat o problemă dacă CJ și-ar îndeplini celelalte sarcini, care presupun măsuri concrete pentru dezvoltarea economică și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor acestui județ, pe termen lung. Altfel, toate consiliile locale sau județene au drept preocupare astfel de măsuri orientate spre chestiuni de natură culturală mai degrabă. Totuși, dacă pot să trivializez puțin, astfel de măsuri nu țin de foame. Și spun asta cu toată simpatia față de familia regală sau față de conotațiile pe care le presupune persoana Fecioarei Maria.

– A câştigat capital politic sau de imagine Vakar Istvan prin iniţiativa lui?

– Sunt convins că domnul Vakar nu are nimic de câștigat politic de pe urma implicării Fecioarei Maria în politica locală. Spun asta pentru că oricum viitorul său politic depinde de relația pe care o are el cu filiala județeană a UDMR. Cum spuneam, soarta politicienilor depinde de partide, mai puțin de alegători, din cauza felului în care sunt aleși consilierii și a mecanismelor de selecție internă a candidaților, aflate în strânsă legătură cu sistemele electorale.

– Am putea spera la consilieri mai atenţi la nevoile judeţului?

– Singura modalitate pe care o avem la îndemână pentru a corecta astfel de neajunsuri în activitatea unei instituții precum CJ este prin vot. Din fericire, consilierii județeni sunt aleși direct, dar asta poate fi privit și ca un dezavantaj. Sistemul de vot pe listă închisă nu lasă prea multe opțiuni pentru cetățeni, deoarece partidele au cuvântul hotărâtor în stabilirea candidaților și, prin poziționarea pe liste, a celor care vor obține mandatele. În contextul noii legi a partidelor, există posibilitatea apariției unor partide noi, însă nu mă aștept ca acestea să aibă un cuvânt prea important de spus în 2016. Deci calitatea aleșilor depinde în continuare de felul în care partidele actuale recrutează candidații, iar asta nu mă face prea optimist.

– Cât de necesare ar fi alegerile pentru preşedintele CJ, după un an de interimat care se dovedeşte nu prea eficient?

– Nu sunt foarte optimist nici față de situația în care vor fi organizate repede alegeri pentru președinția CJ. Sigur că interimatul dăunează și mai mult eficienței instituției, însă calitatea profesională a celor care ar putea ocupa poziția de președinte în urma unor alegeri nu îmi dă mari speranțe.