Epopeea unui an din „istoria” Spitalului regional de urgenţă Cluj

Pe 6 septembrie, comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, şi ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, au convenit asupra următoarelor etape privind construcţia celor trei spitale regionale, cu fonduri europene, în urma unei întâlniri pe care au avut-o miercuri la Bruxelles. Discuţia a avut ca subiect stadiul implementării proiectelor finanţate cu fondurile politicii de coeziune în domeniul sănătăţii, iar cei doi înalţi oficiali au convenit asupra unui calendar de implementare a proiectelor celor trei spitale regionale din Iaşi, Cluj şi Craiova, cofinanţate prin Programul Operaţional Regional.

Cele trei spitale regionale urmează a fi realizate cu expertiza Băncii Europene de Investiţii şi a Băncii Mondiale, avându-se în vedere finalizarea studiului de fezabilitate până în martie 2018 şi depunerea proiectelor până în luna aprilie a aceluiaşi an, precizează sursa citată.

Acordul vine ca urmare a validării desemnării sistemelor de management şi control ale Programului Operaţional Regional de către autoritatea naţională de audit, cât şi a îndeplinirii de către România a condiţionalităţii privind sănătatea.

Acesta este terenul pe care ar trebui să se construiască Spitalul Regional de Urgență Cluj

„Susţinem autorităţile naţionale în pregătirea următorilor paşi pentru proiectele deja prevăzute. Am discutat şi oportunitatea dezvoltării unor proiecte în domenii de mare necesitate, precum combaterea epidemiei de rujeolă, care din păcate a făcut atâtea victime în ultimele luni”, a declarat oficialul european.

Totodată, în cadrul întâlnirii, comisarul european Corina Creţu a indicat susţinerea pe care fondurile politicii de coeziune o pot oferi îmbunătăţirii condiţiilor din spitalele din România. Aceasta vizează investiţii în centre comunitare integrate, unităţi ambulatorii, unităţi de primiri urgenţe şi telemedicină. Astfel, se are în vedere abordarea nevoilor critice din domeniul sănătăţii prin 280 de investiţii în îngrijirea comunitară şi ambulatorie, precum şi în modernizarea a 35 de unităţi de urgenţă din spitale, subliniază Reprezentanţa Comisiei Europene.

„Aşa cum i-am transmis domnului ministru Bodog, îmi doresc accelerarea procesului de pregătire a investiţiilor în centrele socio-medicale, în conformitate cu angajamentul asumat în Strategia Naţională de Sănătate”, a adăugat comisarul pentru politică regională.

România beneficiază de o alocare de peste 22 de miliarde de euro în cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2014 – 2020. În Programul Operaţional Regional, aproximativ 326 de milioane de euro sunt dedicate investiţiilor în domeniul sănătăţii, jumătate din această sumă fiind alocată construcţiei celor trei spitale regionale.

Pe 7 septembrie, Corina Creţu spunea că România are la dispoziţie pentru Sănătate 320 de  milioane de euro din fonduri europene, în perioada 2014-2020, iar 150 de milioane de euro sunt alocate pentru cele trei spitale regionale, de la Cluj, Iaşi şi Craiova: „S-a ridicat deja condiţionalitatea ex-ante pe Sănătate. Eu cred că în ceea ce priveşte fondurile europene în acest domeniu – deşi încă mai avem situaţii atât de grave în spitale – s-au făcut progrese notabile, dacă vorbim de infrastructură. Din păcate, banii sunt destul de puţini. Sunt depuse deja proiecte pentru renovări  de spitale, secţii ambulatorii, unităţi de urgenţe, centre socio-medicale. Practic, România are o strategie naţională privind sănătatea publică pe care este obligată să o pună în aplicare”.       

În ceea ce priveşte termenul la care vor fi predate studiile de fezabilitate pentru cele trei spitale regionale, comisarul european a precizat că există asigurări de la Banca Europeană de Investiţii (BEI) pentru martie 2018: „Avem asigurări de la BEI că studiile de fezabilitate vor fi predate României până în martie 2018, iar în aprilie să înceapă licitaţiile. Sperăm să nu existe acţiuni în instanţă, pentru că şi aceste lucruri întârzie foarte mult. (…) Nu poate nimeni interzice celui care a pierdut să conteste, dar, de exemplu, în Polonia şi în alte ţări există secţii speciale pentru fonduri europene. În şase luni de zile pe tot ce înseamnă proces pe fonduri europene trebuie dată o soluţie, iar asta ţine de legislaţia naţională. Noi avem cazuri în România unde s-a dat o soluţie după 8 ani, după 7 ani. S-au pierdut (bani n.r.) pentru şcoli şi drumuri. (…) şi se pierd foarte mulţi bani în instanţe şi acum. Spitale de acest nivel nu se pot construi într-un an-doi, dar dacă începem în 2019 să zicem cu întârziere, avem timp până în 2023 să terminăm cu totul”.

Foto: Dan Bodea

Alte puncte:

Pe 26 ianuarie, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a transmis parlamentarilor clujeni o scrisoare deschisă prin care le cere sprijinul pentru realizarea a două proiecte de dezvoltare –  realizarea centurii metropolitane Gilău – Apahida şi a Spitalului Regional de Urgenţă. Edilul a făcut apel la cei 14 parlamentari clujeni, indiferent de partidul pe care îl reprezintă, deoarece consideră că este nevoie de eforturi susţinute pentru a susţine cele două proiecte.

‘La începutul anului 2017, cele mai importante obiective pentru care este necesar să ne unim eforturile pentru a crea contextul de implementare sunt realizarea centurii metropolitane Gilău – Apahida şi Spitalul Regional de Urgenţă. Pentru oamenii politici, a avea mijloacele de a putea susţine proiecte de asemenea anvergură este o oportunitate şi indiferent de sfera politică din care provenim, cu toţii avem un obiectiv comun: creşterea calităţii vieţii clujenilor’, susţine Emil Boc în scrisoare.

Edilul arată că proiectul centurii metropolitane a municipiului Cluj-Napoca figurează în Master Planul General de Transport al României, având o valoare estimată de 126,3 milioane de euro cu o perioadă de implementare cuprinsă între 2017 şi 2020: ‘Municipiul Cluj-Napoca, pol de creştere conform HG 98/2008, primul oraş ca mărime din România, după capitala Bucureşti, şi cu cea mai dinamică creştere a populaţiei, a realizat, în perioada septembrie 2014 – decembrie 2015, cu asistenţa Băncii Europene de Dezvoltare şi a JASPERS, Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru perioada 2016-2030. Acest studiu a scos în evidenţă problemele deosebite pe care zona metropolitană Cluj-Napoca le are privind traficul rutier de tranzit, precum şi accesul la reţeaua naţională de transport rutier pentru traficul originând în sau având destinaţia în zona metropolitană Cluj-Napoca’.

Potrivit lui Emil Boc, centura metropolitană reprezintă o necesitate, în condiţiile în care tronsonul DN 1 de la vest de Cluj-Napoca, respectiv intrarea dinspre Oradea, este mai aglomerat decât cea mai aglomerată arteră de intrare din Bucureşti, DN 1 dinspre Otopeni. Traficul din această zonă este creat atât de maşini care tranzitează zona pentru a se deplasa către Oradea sau către Cluj-Napoca, dar şi de persoane care locuiesc în localitatea Floreşti, care este cu cei aproximativ 30.000 de cetăţeni cea mai mare comună din ţară, fiind practic lipită de municipiu: ‘Conform măsurătorilor efectuate de către UTCN, în data de 13 noiembrie 2015, s-a înregistrat un vârf de 74.258 de vehicule pe acest tronson, valoare cu mult superioară oricărei valori înregistrate anterior pe tronsoanele de drumuri naţionale şi autostrăzi din România. Planul de mobilitate a propus şi a demonstrat matematic beneficiul şi utilitatea construcţiei unei centuri metropolitane extinse pentru Cluj-Napoca, evidenţiind că până în 2030 aceasta ar fi deja încărcată cu un volum de trafic de de până la 85% din capacitate, adică mai mult decât oricare autostradă din România, chiar în varianta în care aceasta ar fi realizată în profil de autostradă sau drum expres’.

Edilul a mai subliniat că o centură metropolitană este vitală şi pentru accesul la noul Spital Regional de Urgenţă, proiect cuprins în Acordul de Parteneriat al României cu Comisia Europeană pentru perioada 2014-2020 şi prevăzut a fi finanţată prin Programul Operaţional Regional 2014-2020.

Pe 26 mai, ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, a declarat că noul spital regional care se va construi la Craiova se află într-o fază mai avansată în ceea ce priveşte elaborarea documentelor decât cele din Iaşi şi Cluj-Napoca. „Sunt în Craiova pentru a avea întâlniri cu preşedintele CJ Dolj, cu primarul, pe tema spitalului regional, pentru că la Craiova se va construi unul din cele trei spitale regionale anunţate în programul de guvernare şi vreau să vă spun că spitalul regional din Craiova este cel mai înaintat în ceea ce priveşte actele, adică hotărârea de Guvern este dată şi există şi certificatul de urbanism. Celelalte două spitalele, respectiv Cluj-Napoca este în fază de elaborare a hotărârii de guvern, încă mai aşteptăm documente de la Cluj pentru că dânşii au avut o problemă la hotărârea de CL pe care au corectat-o, iar la Iaşi au fost nişte probleme în ceea ce priveşte localizarea, dar deja s-au rezolvat şi suntem în linie dreaptă pentru a finaliza hotărârile de guvern”.

Foto: Dan Bodea

Pe 30 august, Primăria Cluj-Napoca şi ISU Cluj au anunţat, miercuri, construirea unui heliport pe amplasamentului unei parcări din zona centrală a oraşului, situată în imediata vecinătate a primăriei, care va fi folosit pentru cazuri medicale de urgenţă.

„Suntem în discuţii, există un proiect preliminar de a face acest heliport deasupra parcajului primăriei, dar trebuie să luăm în calcul toate aspectele referitoare la monumente istorice, referitoare la celelalte instituţii care sunt în zona respectivă şi au clădiri mai înalte. Vom face câteva amenajări la parcaj, va trebui construit un lift exterior”, a declarat şeful ISU Cluj, Ion Moldovan.

La rândul său, primarul Emil Boc a spus că primăria clujeană va suporta costurile necesare amenajării heliportului: „Primăria şi-a exprimat din primul moment acordul de a realiza un heliport, de a face investiţia necesară. Sperăm ca toate avizele să fie obţinute pentru a putea salva vieţi până când se va realiza spitalul regional de urgenţă”.

Pe 5 octombrie, Guvernul anunţa că urmează să aprobe cadrul normativ necesar pentru transferul de terenuri în vederea construirii spitalelor regionale de la Craiova şi Cluj.

„Încă două veşti bune: spitalele de la Craiova şi Cluj intră în linie dreaptă din punct de vedere al transferului de terenuri”, a afirmat premierul.

Vicepremierul Sevil Shhaideh a prezentat detalii despre acest act normativ: „Domnule prim-ministru, aşa cum am făcut şi acum două săptămâni pentru Spitalul regional de la Iaşi, astăzi (joi – n.r.), cu eforturile autorităţilor locale de la Cluj, Ministerul Sănătăţii, MApN, suntem în măsură să propunem pe ordinea de zi şi terenurile pentru Spitalul regional de la Craiova şi de la Cluj şi să urmeze mai departe zona de cerere de finanţare şi finanţarea proiectelor”.

Pe 19 octombrie, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a declarat că solicită Ministerului Transporturilor ca municipalitatea clujeană să fie împuternicită să lanseze procedura de construire a centurii ocolitoare a oraşului, necesară pentru deblocarea traficului rutier: „Solicităm Ministerului Transporturilor ca în locul acestuia să facem noi, Primăria Cluj-Napoca, studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic pentru partea de centură metropolitană care este pe raza municipiului Cluj-Napoca, având în vedere blocajele de trafic, blocajele dezvoltării urbane şi blocajele de dezvoltare economică existente în acest moment în municipiu.

Pe de altă parte, este necesar să se facă acest studiu de fezabilitate şi proiect tehnic cât mai repede, pentru a nu se pierde cele 138 de milioane de euro pe care Ministerul Transporturilor şi România le are la dispoziţie din bani europeni, până în 2020, pentru realizarea acestei centuri metropolitane. Nu ne mai interesează de ce nu s-a făcut până acum şi se putea face de peste un an de zile, important este să se facă, iar dacă la Guvern, la minister sunt probabil alte priorităţi, să ne dea nouă şansa să facem acest lucru. Legea permite, cu acordul Ministerului Transporturilor, să acorde acest drept municipalităţilor de a face aceste proiecte tehnice şi studii de fezabilitate. Sperăm să obţinem un răspuns pozitiv de la noul ministru al Transporturilor, aşteptăm să intre în birou şi va avea pe masă cererea noastră în vederea acordării dreptului municipalităţii clujene de a realiza în locul Ministerului Transporturilor proiectul tehnic şi studiul de fezabilitate”.

Centura metropolitană ar urma să aibă circa 38 de kilometri, iar studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic ar costa câteva milioane de euro.

Potrivit acestuia, centura metropolitană ar rezolva mai multe probleme din zonă: „Este soluţia nr. 1 şi la îndemâna noastră pentru a putea asigura accesibilitatea dinspre Floreşti spre Cluj, dar şi dinspre multe zone ale Clujului spre alte zone ale oraşului. Din acea centură vor fi făcute ramificaţii cu cartierele oraşului şi vor fi soluţii alternative de trafic şi asta va debloca nu numai traficul dinspre Floreşti, dar se vor debloca peste 63 de proiecte imobiliare de dezvoltare a Clujului, care sunt blocate, pentru că nu există alternativă de ieşire din Borhanci, din Sopor, din Câmpului, din Europa, pentru că, astăzi, Clujul are prin excelenţă această problemă a inexistenţei centurii metropolitane, în special cea din zona sudului. Ca să nu mai vorbim de necesitatea conectării cu Spitalul Regional de Urgenţă. Fără centura metropolitană, Spitalul Regional de Urgenţă devine ineficient, adică nu mai poţi să ajungi acolo”.


Publicitate

Postaţi un comentariu