Dr. Marcel Tanţău: Sistemul medical privat din România abia a trecut de nivelul abc-urilor de scară

Una dintre cele mai moderne şi mai performante clinici private din Cluj-Napoca este Centrul Medical de Gastroenterologie, Hepatologie şi Endoscopie Digestivă, care asigură consultaţii de gastroenterologie, hepatologie (afecţiuni hepatice). Clinica este dotată cu aparatură de endoscopie digestivă de ultimă oră şi oferă intervenţii endoscopice complexe sau simple, sub anestezie generală, pentru a asigura pacienţilor, aşa cum spune prof. univ. dr. Marcel Tanţu, un confort maxim. Medicii centrului medical efectuează endoscopii digestive superioare (gastroscopii) şi inferioare (colonoscopii), diagnostice, cât şi gesturi terapeutice: polipectomii, rezecţii endoscopice complexe, extragere de corpi străini, sclerozare ulcere, ligaturi varice.

Poţi să visezi Maybach, când tu abia ai bani de Dacie

Centrul aparţine familiei Tanţău, Marcel şi Alina, şi, până acum, doar în aparatură, aşa cum ne-a declarat Marcel Tanţău, a investit aproape un milion de euro. În total, în mai multe etape, în clinică au fost investiţi circa un milion şi câteva sute de mii de euro.

„Unitatea medicală a fost construită pe baza unui concept inovator, fiind realizată încă de pe planşa de proiectare ca un spaţiu dedicat activităţii medicale specifice bolilor digestive. Experienţa acumulată în anii petrecuţi în slujba medicinii private a constituit ideea de la care a pornit realizarea Centrului, acesta fiind o transpunere amplă a soluţiilor administrative şi medicale dobândite în această perioadă”, spune Marcel Tanţău.

Centrul are contract cu Casa de Asigurări de Sănătate pentru anumite pachete de servicii şi pentru anumite pături sociale, categorii de pacienţi cu venituri modeste: “Avem nişte pachete pe care le decontează complet, pentru anumite categorii de pacienţi, care nu au posibilităţi. Eu am încercat întotdeauna să nu ne depărtăm foarte tare de masa reală de oameni, pentru că sănătatea nu-i chiar o piaţă liberă şi nu poţi s-o tratezi ca pe o marfă. Noi avem şansa de a fi pe o piaţă foarte de nişă, unde facem lucruri chiar de performanţă şi atunci avem o adresabilitate bună şi ne putem menţine la un nivel calitativ de excepţie, zic eu”.

În rest, Marcel Tanţu crede că e dificil să faci medicină privată în România şi, de altfel, el consideră că pentru pacient nici n-ar trebui să existe asemenea împărţire.

„Există o singură medicină. Nu de stat sau privată. E doar o relaţie financiară. Există două mari sisteme, cel privat şi cel public, care este controlat politic şi care, din păcate, este supus unor reglementări politice, supus la nenumărate presiuni politice şi la nenumărate interferenţe neprofesionste. Sunt mult prea mulţi neprofesionişti şi de aceea e aşa de mare dezastru la noi. Este foarte corect ca pacientul, când vine la unitatea medicală, indiferent de forma de organizare financiară, să se simtă liber. Adică, să vină cu problema lui, nu neapărat să simtă cardul de credit după el. Asta e marea greşeală în România, fiindcă şi medicina de stat, şi cea privată a adus relaţia medic-pacient în cabinet, relaţia financiară, a încurcat relaţia medicală cu cea financiară. Sunt nişte lucruri care s-au încurcat şi-n capul pacienţilor români, contribuabililor români. Este un haos.

Medicină privată şi de stat nu are voie să mai fie, ca idee, ci trebuie să fie una singură. Relaţia financiară trebuie să se depărteze de partinic. Să meargă la doctor pacientul, se tratează şi apoi relaţia financiară se reglează într-o modalitate rezonabilă, accesibilă, coordonată, totuşi, cu veniturile pe care le are populaţia. Fiindcă nu poţi să visezi Maybach, când tu abia ai bani de Dacie. Aici e o poblemă. Vrem nu ştiu ce tehnologii de ultimă oră şi, totuşi, bugetul, cât strânge românul pentru sănătate, e de 10-15 ori mai puţin decât la un occidental, aproape jumătate cât la un ungur. Din punctul meu de vedere e un haos, şi legislativ, şi organizatoric, pentru că statul n-a mai investit nimic. Statul n-a mai construit un spital. Este clar într-un faliment. A pierdut peste 20.000 de doctori. Ce date trebuie să-i mai dăm statului român să priceapă că el trebuie să spargă monopolul?”, spune Marcel Tanţău.

Problemele existente în România sunt multiple în sistemul medical, fapt resimţit şi de un centru precum cel condus de Marcel Tanţău: „În România de astăzi e dezordinea aceasta legislativă, instabilitatea, lipsa de predictibilitate. Şi în sănătate sunt oameni care au investit să facă business, şi atunci cumva nu e chiar etic, fiindcă în sănătate nu prea poţi să faci profit cu orice preţ. Aici sunt alte criterii: un pic de calitate, trebuie să ai grijă puţin de actul medical, de calitatea lui, de satisfacţia pacienţilor, ori actul nostru medical, şi la stat, şi la privat, e relativ redus axat pe calitate. Sigur că la privat calitatea medicală e mai atent privită, dar la stat poţi să faci ce vrei. La stat se întâmplă monstruozităţi, nu păţeşte nimeni, nimic. Nimeni n-a prea fost scuturat. La stat nu există un control economic şi de competenţe real. În sistemul privat, cea mai mare supărare e în faptul că dvs, de exemplu, ca pacient, puteţi să vă duceţi cu bucăţica de asigurare românească pe care o aveţi într-un stat UE şi, pe lângă acea bucăţică a dvs, vă duceţi şi vă tratează şi vă ia o coplată care e diferenţa faţă de cât costă actul medical în ţara respectivă. Acest lucru în România nu numai că este interzis, ci este penal.

De ce? Tocmai pentru a proteja şi mai tare monopolul financiar al statului. Dvs nu aveţi voie să veniţi cu bucăţica aceea de asigurare într-un spital privat şi să zică că actul medical real e un pic mai sus şi că ar trebui plătit ceva. Nu, nu se poate. Şi aici sunt nişte justificări reale până la un punct, amestecate cu ceva discursuri populiste şi discursuri prin care se luptă cu disperare să ţină un monopol al unei stat obosit şi care nu-i găseşte cadenţa în a face un măcar un act de construcţie de spitale. Noi, dacă nu construim spitale, în următorii 5 ani, riscăm să nu mai avem medicină aproape deloc. Suntem tot pe aceleaşi clădiri vechi, încercăm să le refacem, nu se mai întâmplă nicăieri aşa ceva; dar clădirile spitaliceşti, după  25-35 de ani sunt perimate complet şi trebuie construite altele noi de la zero, nu se mai pot reface cu adevărat.

În sistemul privat, dacă nu ai nişte proceduri care să fie bine cotate, cum avem noi şansa, şi foarte căutate, dacă iei banii direct de la pacient, e foarte greu, Dacă reuşeşti că contractezi şi de la stat şi să faci cumva şi o coplată… E mai greu la spitalele private dacă nu au pachete din acestea cu mari firme, multinaţionale, care sunt dispuse să aloce o sumă suplimentară. Oricum am lua-o, contribuţia pe care o au românii la asigurări nu este suficientă. Atunci, ori plăteşti direct actul medical, ceea ce se întâmplă acum, şi, după mine, nu este chiar corect, fiindcă ar trebui să beneficieze şi de asigurare. Doi: asigurările pivate încă n-au intrat în România şi nici nu cred că vor intra deocamdată, dintr-un simplu motiv economic”.

Miza pe tinerii medici

Marcel Tanţău activează şi în cadrul Institutului Regional de Gastroenterologie şi Hepatologie “Octavian Fodor”, unde spune că principalul atuu, pe lângă aparatura performantă, o reprezintă medicii tineri: “E cea mai mare clinică de gastroenterologie între Budapesta şi Bucureşti, cu cel mai mare număr de endoscopii, cele mai diverse, aproape toate endoscopiile de la nivel mondial. Acolo e un amestec, pentru că foarte important este ceea ce se subestimează: entuziasmul şi capacitatea extraordinară şi devotamentul extraordinar al tinerei generaţii, care, din păcate, este aruncată afară din ţară. Dacă ştii să-i foloseşti, poţi face cu ei adevărată performanţă, sunt reali patrioţi. Dar dacă nu le asiguri, ca şef de clinică, nişte condiţii să se poată manifesta, dedica… Dacă faci asta, noi reuşim să facem nişte lucruri de care mulţi se miră că se pot face în România. Cea mai mare durere a mea este oarecum nu neglijarea forţei de muncă, ci jignirea, realmente, până la dispreţ faţă de propria ta ţară a forţei de muncă tinere care este entuziastă şi care chiar doreşte să pună ţara asta pe nişte căi bune. Foarte entuziaşti sunt şi foarte dedicaţi. Acesta este secretul. Şi apoi tehnologiile, suntem foarte legaţi internaţional şi tot timpul suntem conectaţi, avem şi workshopul de nivel european”.

În privinţa dezvoltării medicinii private în Cluj-Napoca, Marcel Tanţău consideră că e abia începutul şi că mai este foarte mult loc.

„Puterea de cumpărare a clujenilor este în creştere, dar e departe de ceea ce am dori noi. Aici trebuie corelat cu nivelul de trai, care este în creştere constantă. Nivelul de trai în Cluj creşte constant, salariul creşte şi se sesizează nevoia pentru o medicină mai deschisă, mai accesibilă, mai largă, nu înghesuită pe culoare. Da, se va dezvolta sectorul privat. Şi în momentul în care statul totuşi îşi va face treaba, îşi va deschide un pic acest monopol şi îşi va pune şi unităţile sale sanitare nu neapărat într-o concurenţă cu cele private, dar măcar un pic să ştie şi ele că nu pot să facă chiar orice pe piaţă şi că trebuie să fie mai atente la tot ce înseamnă calitatea actului medical… Dar este încă loc mult. În Cluj abia e la început. Eu compar cu acele abc-uri de scară. Apoi au apărut minimarketurile, iar ulterior supermarketurile, hipermarketurile şi mall-urile. Noi nu avem încă supermarketuri în sănătate, darmite hipermarketuri, mall-uri”, spune Marcel Tanţău.

 [stextbox id=”custom”]

Citiți și: 

• Credite speciale pentru medicii din sectorul privat
• Cluj-Napoca va avea primul spital privat cu servicii integrate
• Credite speciale pentru medicii din sectorul privat[/stextbox]