Dezbaterea LSR: Dialogul surzilor pe tema referendumului.

Pe lângă dezbaterile televizate sau „luptele” duse pe reţelele sociale pe tema organizării referendumului pentru redefinirea căsătoriei, Liga Studenţilor din Cluj a organizat, joi, o dezbatere cu public, la care au participat peste 200 de persoane, la Sala „Da Vinci“ de la centrul comercial Platinia.

Au fost invitaţi să aducă argumente pro referendum filologul şi eseistul Adrian Papahagi şi scriitorul şi teologul Mihai Neamţu şi să-şi susţină părerea contra judecătorul Cristi Danileţ şi lectorul universitar Claudiu Turcuş.

Întâlnirea a ţinut cont de regulile unei dezbateri, fiecare vorbitor având un timp alocat pentru întrebările adresate, moderator al discuţiei fiind Monica Ghiurco, jurnalist TVR.

Dezbaterea a avut patru segmente cu întrebări încrucișate între părţi (în cadrul acestei secțiuni cele două tabere au adresat alternativ câte patru întrebări celeilalte tabere), întrebări din partea publicului prezent, întrebări de la publicul transmisiunii live de pe facebook şi întrebări din partea moderatorului.

În ciuda aşteptărilor, dezbaterea s-a dovedit a fi de multe ori departe de subiectul anunţat şi de problema care a născut atâtea conflicte în ultimele săptămâni. Dacă, pe lângă grupurile de susţinători evidenţi ai unui răspuns sau altul la întrebarea de pe buletinul de vot sau chiar ai mişcării de boicotare anunţată, ar fi fost în sală o persoană fără o părere formată despre organizarea acestui referendum, ar fi plecat tot fără să poată spune concret ce va face în cele două zile dedicate votului.

Ambele părţi s-au dedat la atacuri la persoană şi au divagat de la subiect ducând discuţia înspre alte teme, de interes, dar care nu făceau obiectul dezbaterii. Prima întrebare a lui Mihai Neamţu a fost adresată lui Cristi Danileţ şi îl întreba de ce urăşte atât de mult poporul român, care îi va plăti o pensie uriaşă, în timp ce răspunsul a adus în discuţie lipsa verighetei teologului. A urmat o jignire la adresa lui Cristi Danileţ din partea Mihai Neamţu şi la niciuna dintre replicile acestea aruncate de o parte şi de alta nicio intervenţie a moderatorului.

Cei din tabăra pro au făcut apel la credinţa, valorile şi tradiţiile poporului român pentru a-şi susţine poziţia afirmând că deşi acceptă faptul că rezultatul acestei consultări publice nu va schimba acum decât la nivel lexical definiţia căsătoriei, scopul referendumului este unul preventiv pentru alte schimbări care ar putea afecta instituţia căsătoriei pe viitor.

Cei din tabăra contra au venit cu argumente juridice care să justifice inutilitatea aducerii unei modificări la definiţia căsătoriei şi au interogat rolul credinţei într-o discuţie cu efecte doar asupra părţii civile a actului căsătoriei, Biserica nerecunoscând drept validă o uniune a unui cuplu doar în faţa ofiţerului de stare civilă.

Au fost, aşadar, trei ore de săgeţi aruncate, un public evident divizat, care aplauda un răspuns în funcţie de convingerea cu care a mers la dezbatere, şi a rămas, bineînţeles, o temă care va mai naşte controverse încă mult timp de acum încolo.