Clujul ia faţa Timişoarei

În competiţia internă pentru plasarea pe a doua poziţie după Bucureşti (poate inclusiv pentru obţinerea titlului de Capitală Culturală Europeană 2021), Clujul pare să fie uşor superior principalului său contracandidat, Timişoara, potrivit datelor din strategia de dezvoltare a Clujului, dată publicităţii în 2014. Analiza se referă la şase mari oraşe – Cluj, Braşov, Constanţa, Iaşi, Sibiu şi Timişoara-, dar se pare că lupta se dă doar între primul şi ultimul din enumerare.

În privinţa populaţiei, Cluj-Napoca avea în 2011 un uşor avantaj faţă de Timişoara (324.000 faţă de 319.000 de persoane), dar o creştere procentuală semnificativ mai mare faţă de 2002 (2, 08% faţă de 0, 51%). Cam la fel stau lucrurile şi în privinţa educaţiei, unde Clujul are aproape 32% din populaţie cu studii superioare, faţă de mai puţin de 30% Timişoara. Tot în privinţa educaţiei, în ce priveşte populaţia neşcolită, Clujul este superior Timişoarei: 1, 01% faţă de 1, 07%. Un uşor avantaj are în schimb Timişoara la categoria populaţiei de 20-39 de ani, dar Clujul este în faţă la categoria sub 19 ani.

Potrivit unei analize a Băncii Mondiale, Clujul este superior Timişoarei şi în ce priveşte indicele de dezvoltare umană, care cuprinde Capitalul uman (stocul educațional de la nivel local), Capitalul de sănătate (speranța de viață la naștere), Capitalul vital (vârsta medie a populației de 18 ani sau peste) şi Capitalul material (care include suprafața locuibilă, consumul de gaze și numărul de automobile).

“În primul rând, față de 2002, ierarhia dezvoltării umane s-a modificat considerabil, remarcânduse un avans deosebit al comunelor din jurul capitalei și a marilor orașe. De asemenea, dintre cele mai mari orașe din România, inclusiv București, Cluj-Napoca obține cel mai mare punctaj. Complementar, comuna Florești, limitrofă municipiului Cluj-Napoca, se plasează superior celorlalte mari orașe, cu excepția Clujului, consolidând avantajul competitiv în termeni de dezvoltare locală a zonei Cluj-Napoca”, se arată în analiză.

Citiți și: Vedere din Timișoara de la regizorul Florin Iepan: „Clujul este un oraș participativ și o zonă importantă pentru dezbatere”

“Campion” la calitatea vieţii

Totuşi, “ceea ce remarcă autorii studiului este că deși județul Timiș are un grad de dezvoltare economică superior Brașovului și Clujului, ierarhia dezvoltării umane este inversată”, dar “acest lucru ar putea sugera o capacitate mai scăzută de a transforma capitalul economic în bunăstare comunitară și ar putea reprezenta un atu comunitar latent pentru cele două județe”.

“Același raport mai include o referință privind distribuția spațiilor verzi în cele mai mari șapte orașe (…) care indică un trend ușor crescător în toate orașele, cu excepția a două extreme: Constanța și Cluj-Napoca. Primul dintre acestea a avut oscilații specifice între 2002 și 2011, în timp ce Cluj-Napoca cunoscut o explozie a spațiilor verzi pe cap de locuitor începând cu 2006, potrivit autorilor datorită raportării pădurilor limitrofe municipiului ca spații verzi. Artificial a adus Clujul în vârful ierarhiei la nivelul anului 2011. (…) Cifrele arată o competitivitate superioară a municipiului Cluj-Napoca în privința capacității de a furniza o calitate a vieții superioară celorlalte municipii din România, inclusiv București. Avantajul devine și mai relevant în condițiile în care o calitate crescută a vieții este indispensabilă pentru a atrage forță de muncă competitivă, care va aduce indirect mai multe venituri fiscale pentru comunitatea gazdă, consum pentru mediul de afaceri local și un mediu social favorabil”, se mai arată în analiză.

Potrivit aceleiaşi analize, comparația indicatorului ”venituri totale”, pentru perioada 2009-2012 a conturilor de execuție bugetară plasează Cluj-Napoca pe primul loc în ceea ce privește veniturile bugetului local în perioada 2009-2011, dar Timişoara are cele mai mari venituri în 2012. În ceea ce privește veniturile proprii pe cap de locuitor, Sibiul și Brașovul au cele mai ridicate valori, urmate de Cluj-Napoca, Constanța şi Timișoara.

“Coroborate, datele privind veniturile generale, veniturile proprii și veniturile proprii per capita indică o poziție avantajoasă pentru municipiul Cluj-Napoca. Pe de-o parte, în cifre absolute, dispune, cu excepția anului 2012, de cele mai mari venituri bugetare, cu excepția municipiului București, ceea ce permite implementarea unor proiecte mai ample și cu impact mai ridicat. Pe de altă parte, proporția veniturilor proprii și ponderea acestora per capita indică prezența unor factori structurali favorabili, care permit municipiului o valorificare superioară a potențialului de venituri de la nivel local. Pe termen lung, aceștia vor putea asigura o continuitate a resurselor locale și o dependență redusă față de transferurile de la bugetul de stat”, mai spune analiza.

Cluj-Napoca şi Timişoara sunt la cote apropiate la mai multe capitole, cu un uşor avantaj matematic pentru clujeni, fapt care reconfirmă faptul că pentru secondarea Bucureştiului, lupta cea mai aprigă e între cele două municipii.

“Datele de mai sus reconfirmă Timișoara ca principal competitor al municipiului Cluj-Napoca. Avantajul geografic – proximitatea față de granița de vest – structura pieţei muncii și concentrarea economică reprezintă principalele avantaje competitive ale Timișoarei. Pe de altă parte, Cluj-Napoca prezintă o serie de avantaje structurale, indicate pe de-o parte de capacitatea superioară de a genera venituri locale (venituri proprii per capita) iar pe de altă parte de calitatea vieții superioare în Cluj-Napoca (indicele de dezvoltare umană). De asemenea, economia locală a Clujului este mai diversă, cu domenii high end (ex: IT) semnificative. Totuși, Cluj-Napoca trebuie să depună eforturi să recupereze ecartul în termeni de salariați în domenii cu venituri ridicate, unde Timișoara are un avantaj important față de Cluj. Capacitatea acestora de a genera venituri locale, dar și de a atrage locuri de munci similare îi fac un indicator cheie pentru dezvoltarea locală. De asemenea, economia județeană pare a fi mult mai dependentă de anumite sectoare economice decât cea a Timișului, ceea ce poate reprezenta, în condiții favorabile, un avantaj, dar poate genera și vulnerabilități semnificative în condiții de incertitudine economică”, concluzionează analiza.