Aproape și totuși departe … de civilizație

Dat fiind că destinaţiile externe sunt pereclitate de zelul islamiştilor de a ucide creştini sau de a se război între ei, turiştii români precauţi ar putea alege o vacanţă în ţară. Nici unele din acestea nu sunt însă chiar la îndemână. Marea Neagră şi Delta nu sunt destinații ieftine, iar pentru cei din zona de nord a ţării distanţa poate fi descurajantă. Propunem atunci clujenilor mai comozi din fire să descopere frumuseţile unui concediu domestic în judeţ.

Cluj-Napoca creşte ca destinaţie turistică de week-end, numărul turiştilor în primele cinci luni fiind mai mare cu aproape 20 la sută faţă de anul trecut. Nu-i poţi cere unui clujean să-şi petreacă vacanţă în locul său de viaţă de zi cu zi. Îi poţi însă surprinde pe mulţi clujeni get-beget cu locuri de vizitat aflate la doi paşi şi prea puţin cunoscute sau frecventate.

Ţara Călatei este una din aceste zone. Această regiune cuprinde biserici medievale, tradiții nealterate și muzee inedite. Pentru români este practic necunoscută. Nu vei găsi vreun material de prezentare al ei în limba română. Maghiarii în schimb o preţuiesc, astfel că zona este vizitată aproape exclusiv de turişti din Ungaria.

Nici marea nu este la o adică foarte departe de Cluj. De la Turda până spre Bistriţa oraşul e înconjurat de mini staţiuni cu apă sărată. Băile Turda, Cojogna, Dej şi Figa, toate au fost modernizate şi sunt locuri foarte agreabile de vacanţă.

Mare găseşti în preajma Clujului şi între munți. Localitatea Beliș este o adevãratã oază de liniște, fiind una dintre cele mai importante zone turistice ale Clujului. Și alte destinații montane din județ sunt tot mai prietenoase cu turițtii chiar dacă localnicii nu prea mai au codru care să le fie prieten. Pensiuni, locuri de camping, activități în aer liber ca zborul cu parapanta, cățărări, trasee amenajate îmbunătățesc calitatea unui concediu de vară petrecut în mijlocul naturii aflate la doi pași de locuința de la bloc.

Printre cuvintele preferate ale românilor se numără cu siguranță și cuvântul „concediu”. Locațiile unde ne petrecem vacanțele s-au schimbat de-a lungul timpului, concediul fiind tradus în diverse limbi mai mult sau mai puțin exotice, în funcție de țara în care călătorim. Transilvania Reporter vă propune un concediu ca odinioară, un concediu românesc, clujean, în inima munților de lângă noi. Cum a evoluat turismul în sectorul montan? Cum arată o vacanță, un concediu în mijlocul naturii? Mai există clujeni care merg în concediu cu cortul sau la o pensiune montană? Care sunt tendințele?

Cheile Turzii

Puțini sunt cei care să nu fi fost măcar o dată în vizită în Cheile Turzii. În ultima perioadă însă, tot mai mulți turiști preferă să se bucure de această locație mai multe zile la rând, alegând astfel să își petreacă concediul de vară în mijlocul naturii, relaxându-se sau testându-și curajul pe stâncile mai mult sau mai puțin prietenoase, care așteaptă să fie cucerite.

Principalul drum de acces spre Cheile Turzii se desprinde din DN 1(E8 1), la ieșirea din orașul Turda către Alba lulia, spre vest, pe DN 75 Turda-Câmpeni. Se străbate localitatea Mihai Viteazu, iar la aproximativ doi kilometri după aceasta, se traversează râul Arieș în localitatea Cheia. Drumul continuă pe lângă o carieră de ghips până pe un platou aflat deasupra cabanei, unde turiștii se pot bucura de o priveliște minunată asupra Cheilor Turzii. Pentru a ajunge la cabana recent renovată, se coboară o pantă accentuată, pe serpentine, drumul fiind ideal și pentru iubitorii de off road. Pentru a ajunge în amonte de chei se poate urma drumul care se desprinde din DN1(E 81) în apropierea orașului Turda și se îndreaptă spre vest către localitatea Petreștii de Jos.

Rezervația naturală Cheile Turzii prezintă o largă varietate a formelor de relief carstic, iar printre cele mai cunoscute și îndrăgite peșteri de către turiști se numără: Cetățeaua Mare, Cetățeaua Mică, Peștera Feciorilor, Peștera Hornarilor, Peștera Morarilor, Pestera Călăștur, Peștera lui Anton.

Pe lângă numeroasele grote de eroziune de la marginea văii pâraului Hașdate, peisajul se completează cu grohoțișuri, colțuri stâncoase, treceri de la poteci line la pereți abrupți, toate înconjurate de o vegetație abundentă.

„În ultima perioadă Cheile Turzii sunt tot mai vizitate. Turiștii au început să vină încă din primăvară. Sezonul se închide în octombrie, noiembrie. Acum, pe perioada verii sunt tot mai mulți turiști. Sunt mulți români, dar și multe persoane din străinătate, dar mai ales din Ungaria. De curând s-a renovat Cabana Cheile Turzii care îi așteaptă pe turiști cu brațele deschise. Cabana este dotată și cu o terasă generoasă. Puțin mai jos de cabană este campingul unde turiștii își pot instala cortul. Alte puncte destinate corturilor există înainte de intrarea în satul Cheia. De asemenea, în apropiere este și pensiunea Casa Moțească, dotată cu bazin, cu terasă. Dar, din ce știu eu, cei mai mulți oaspeți ai Cheilor Turzii preferă să stea la cort, preferă turismul la picior, să viziteze defileele, să se relaxeze și să se distreze în natură. Există și unele porțiuni care necesită un echipament special pentru a fi vizitate. Cei care doresc mai mult, pot face cățărări sau escaladă. Sunt și cursuri pentru așa ceva. De asemenea, se poate face și parapantă. Salvamontiștii sunt prezenți tot timpul în chei. Unii și-au deschis școli de parapantă, escaladă. Posibilități sunt, totul depinde de turist, de dorințele sale, de bugetul alocat concediului”, explică Bogdan Rus, deținătorul site-ului turism-cheile-turzii.ro.

Turiștii vin în Cheile Turzii pentru a se relaxa, dar, în ultimul timp, tot mai mulți își doresc să se împrietenească cu stâncile, fapt pentru care participă la cursurile de escaladă.

„În chei sunt și mulți parapantiști, dar de obicei aceștia vin în grupuri organizate și rămân în cercul lor. După ce stau o perioadă aici, pleacă în altă locație. Și aceștia stau de obicei la cort”, spune Bogdan.

Începând de anul acesta, intrarea în Cheile Turzii este liberă. „Sunt persoane care vin în chei în concediu. Fie că vin cu cortul, cu rulota sau stau la pensiuni, deși cei de la pensiuni sunt mai puțini raportat la celălalt tip de public, vin și stau o săptămână sau chiar mai mult în mijlocul naturii. Este bine. E liniște, e aer curat. Depinde mult de ceea ce își dorește fiecare”, explică Bogdan.

Ce mai putem vizita în apropierea Cheilor Turzii? Cheile Turenilor oferă nu mai puțin de 100 de trasee pentru escaladă. Un loc mai puțin știut, dar plin de farmec este Cascada Ciucaș. O altă zonă de escaladă, care se învecinează cu Cheile Turzii este Cetatea Lita. Cei care nu sunt din altă zonă pot vizita de asemenea Salina Turda și Castrul Roman.

Cheile Turzii au obținut, la nivel național, încă din 1938, statutul de rezervație naturală, fiind ulterior inclusă în listele U.N.E.S.C.O. printre cele mai de seamă monumente ale naturii.

 

Mărișel

O altă destinație căutată de turisți este localitatea Mărișel, situată pe pământul Ţării Moţilor, între apele Răcătăului şi Someşului Cald , pe o suprafaţă de 8.594 de hectare, care adăposteşte 1.786 de mărişeleni osptalieri. Aceste locuri încărcate de istorie, folclor şi peisaje desprinse din basmele cu zâne şi zmei ale lui Ispirescu, te invită să poposeşti pe Dealul Fântânele la 1.341 de metri sau pe Dealul Copcei la 1.289 de metri şi să admiri Mărişelul în toată măreţia, seninătatea şi culoarea lui de catedrală străjuită de liniştea munţilor.

„Sunt turiști și pe perioada verii. Oaspeții vin pentru relaxare, pentru peisaj, pentru aer curat, pentru mâncarea bună și sănătoasă. Cei mai mulți dintre cei care fac rezervări pentru mai multe zile nu sunt din zona Clujului. Se spune că pentru un concediu reușit trebuie să pleci departe de casă. Cu toate acestea sunt și clujeni care „încalcă” această regulă și vin aici în concediu. De obicei, cei care vin în concediu vin cu familia sau în grupuri restrânse și rămân patru, cinci zile”, explică Sebastian Hosu, proprietarul Cabanei Moților din Mărișel.

Ce pot face turiștii în Mărișel? „Se pot plimba cu căruța, pot vizita ferma din zonă, pot merge pe munte. E drept că la capitolul trasee marcate stăm mai prost, dar turiștii se descurcă. Se fac de asemenea excursii organizate spre lacul Beliș, Salina Turda, pentru cei care nu sunt din zonă”, explică Hosu.

Iubitorii plimbărilor prin natură trebuie să fie pregătiți pentru peisajul dezolant rămas în urma tăierii masive a pădurilor din zonă. Cu toate acestea, sunt și zone neatinse de topor, zone unde animalele sălbatice circulă în voie.

Țâcla Gavrii poate fi cu ușurință supranumit locul în care natura a pus piciorul în prag. Odată ajuns acolo te simți stăpânul lumii, dar realizezi totodată, că nu ai niciun fel de putere asupra frumuseții periculoase ce ți se așterne la picioare. Aflată la o altitudine de 1.200 de metri, zona este locul ideal de unde se pot observa Valea lui Zamolxe, Defileul Răcătăului și al Someșului Cald, asta dacă există suficient curaj de a privi în jos. Situată în partea de sud a localităţii Mărișel, înspre comuna Măguri-Răcătău, şi-a dobândit denumirea datorită caracteristicilor sale de „stâncă cu vârful ascuţit”. „Este o zonă populată de urs, fiind chiar o rezervație naturală. Există de asemenea mistreț și cerb”, explică Viorel Pleşa, Comisar-şef Garda de Mediu. Doar alpiniștii își mai strecoară îndrăzneala printre pietrele deloc prietenoase și încearcă să cucerească cel mai înalt vârf din zonă pe calea cea mai puțin accesibilă. La Tâcla Gavrii, în locul în care civilizația se retrage cuminte după brazi și lasă sălbăticia să troneze, parcă și aerul e altfel- curat, rece, cu iz de puternic de adrenalină.

În Mărișel turismul a început să se dezvolte întrucât oamenii au apelat la fondurile europene pentru a-și construi pensiuni. Se pot face rezervări prin booking sau direct prin telefon. Oamenii, ospitalieri din fire sunt dispuși să negocieze cu grupurile mai mari care rămân mai multe zile. Prețurile pentru o cameră dublă/ noapte variază între 100 – 160 de lei.

„Cu toate că noi suntem din Cluj, venim frecvent la Mărișel la sfârșitul săptămânii. Închiriem o cabană și venim cu gașca. Pe vremuri, când eram mici îmi amintesc că veneam cu ai mei la Mărișel cu corturile și stăteam câte o săptămână. Acum parcă e suficient un week-end pentru încărcarea bateriilor. E multă liniște aici. Parcă prea multă. Nu mi-ar plăcea să locuiesc aici. Am făcut drumeții prin pădure. În unele zone, arată jalnic. Sunt doar butuci. Te doare sufletul când vezi așa ceva. În rest, am fost într-o seară la observatorul astrologic. E interesant. Puțină lume știe de existența lui. E foarte frumoasă zona, te umple de energie, dar după câteva zile mi se face dor de agitația din oraș”, spune Corina Moldovan.

Beliș

Supranumită marea dintre munți, localitatea Beliș este o adevărată oază de liniște, fiind una dintre cele mai importante zone turistice ale Clujului. Găsim aici peste 30 de pensiuni agroturistice, gata să ne primească pe durata concediului sau doar pentru un week-end. Este locul ideal pentru pescuit, alpinism, înot, parapantă, iahting, plimbări cu barca, drumeții, echitație, dar și pentru iubitorii de ATV-uri. Cei care doresc, pot explora împejurimile timp de o zi sau mai multe, după preferințe, în cadrul unor excursii. Una dintre cele mai interesante este aceea în cadrul căreia se înconjoară lacul Beliș înspre Poiana Horii, Giurcuța de Sus, trecând apoi prin Doda Pilii, Dealul Boții și înapoi spre Beliș.

Ce putem vizita în zonă? Biserica ortodoxă de lemn monument istoric din Beliș, biserica de lemn din Bălcești, barajul de la Fântânele, biserica de lemn din Poiana Horii, biserica ortodoxă de lemn monument istoric din Giurcuta de Sus și biserica de lemn din Dealu Boții.

Prețul unei camere duble diferă de la pensiune la pensiune în funcție de facilitățile oferite, astfel că putem închiria o cameră dublă atât cu 50 de lei, dar și cu 120 de lei. Cel mai rentabil este să închiriezi întreaga capacitate a cabanei, prețurile fiind mult mai accesibile dacă grupul este numeros: 250 de lei, 350 de lei, 500 de lei pe noapte. 

Răchițele

Regiunea Răchițele este situată pe ramura nordică a lanțului Munților Apuseni, la poalele Munților Vlădeasa, pe Valea Stanciului. Satul Rachițele este renumit în zonă pentru căderea de apa a râului Stanciu, formând cascada Vălul Miresei. Cascada Vălul Miresei are aproximativ 50 de metri înățime, fiind cea mai reprezentativă din Munții Apuseni. Conform legendei, o mireasă a căzut de pe stânci chiar în ziua nunții sale, iar voalul i-a rămas agățat. Nuntații au început să plângă, cascada formându-se din lacrimile lor, sub formă de voal. Zona verde, apa limpede și rece, sunt ingredinetele ideale pentru cei care doresc să se relaxeze.

Cum ajungem acolo? Pe drumul E60, Cluj – Huedin, apoi facem stânga spre Călățele, urmând ca după patru kilometri să ajungem la destinație.

În zonă, în imediata apropiere a cascadei s-a dezvoltat o comunitate de pensiuni, care de care mai aranjate, astfel că, dacă vă hotărâți să vă petreceți acolo concediul, aveți de unde alege. Și aici prețurile variază în funcție de condițiile și facilitățile oferite între 70 de lei – 150 de lei pentru o cameră dublă. Prețurile din timpul weekendului și cele din timpul săptămânii diferă. Există suficiente cabane sau pensiuni care pot fi închiriate la prețuri rezonabile, mai ales pentru grupuri sau mai multe familii: 200 de lei, 250 de lei pe noapte. Prețurile se negociază de cele mai multe ori.

Atenție la vipere!

Dacă vă plac drumețiile, aveți mare grijă la vipere, întrucât acestea vă pot ieși în cale când vă așteptați mai puțin. Zonele „veninoase” sunt marcate corespunzător. Purtați pantaloni lungi, largi, dar pentru siguranță, salvați numărul Salvamontului din zonă, astfel încât în caz de urgență să îl puteți apela rapid.

„Noi am fost de mai multe ori la Răchițele, atât în concediu, cât și în week-end. Am ales o pensiune relativ aproape de Cascada Vălul Miresei, Pensiunea Șușman. E realizată pe fonduri europene de o familie din sat. Spațiul e generos, fiind exact ceea ce trebuie pentru un grup numeros cum suntem noi. Noi mergem de obicei peste15 persoane în concediu. Ni se rentează să închiriem cabana și împărțim apoi prețul între noi. Ieșim foarte bine așa. Am vizitat aproape în fiecare zi cascada, am făcut drumeții pe munte, e foarte plăcut și relaxant să te plimbi în natură. Ne-am și întâlnit cu o viperă în drum spre cascadă. Am avut noroc că a venit un tip cu o mașină și a călcat-o înainte de a apuca să ne atace. S-a simțit încolțită și s-a ridicat, gata de atac. Vă dați seama că după aceea, eram toți cu ochii în patru, ca nu cumva să dăm peste o altă viperă. Făcând abstracție de asta, zona e extraordinar de frumoasă. Am găsit un baraj la un moment dat pe râul ce însoțește drumul spre cascadă unde am și făcut baie. Apa e rece ca gheața, dar așa pentru distracție, merge. Bine, asta înainte de a vedea vipera.Apoi am fost mult mai precauți”, explică Andreea Muntean, o clujeancă pasionată de munte.

Pentru amatorii de senzații tari, deasupra cascadei există o tiroliană dornică să vă pună adrenalina la încercare, iar pentru cei mai curajoși, sunt disponibile traseele de escaladă.

Surse: turism-cheile-turzii.ro, marisel.ro