Interviu Eusebiu Burcaş. Cum ne „dictează” banul viaţa

În plină criză economică, când milioane de români se confruntă cu datorii sau cu pierderea locului de muncă, toţi suntem interesaţi de un subiect fierbinte: banul.

Cum facem bani, cum îi înmulţim, cum îi economisim şi cum îi cheltuim eficient? Transilvania Reporter vă propune un scurt interviu despre finanţele personale cu unul dintre cei mai apreciaţi traineri din acest domeniu, Eusebiu Burcaş.

Reporter: De ce avem nevoie de educaţie financiară la nivelul omului simplu?

Eusebiu Burcaş : Pentru că educaţia a scos întotdeauna omenirea din negura neştiinţei. Fără educaţie, indiferent de forma ei, am fi fost încă în sclavagism. Prin educaţie financiară, oamenii devin conştienţi de propriile decizii financiare, bune sau rele, şi au acces la cunoştinşe care le pot asigura un alt traseu financiar în viaţă.

Ce sunt, de fapt, banii?

Se pot da foarte multe definiţii ale banilor, care de care mai sofisticate. Din punctul meu de vedere banii sunt un mijloc de a ne satisface nevoile existenţiale. Atât cele de bază, cât şi cele mai evoluate, de apartenenţă, stimă sau dezvoltare de sine. Este foarte grav, aproape patologic când banii devin un scop în sine.

De ce oamenii au o fascinaţie şi, în acelaşi timp, o frică faţă de bani? Oamenii vor mai mulţi bani, dar nu întotdeauna ştiu ce să facă cu ei.

Pentru că banii, sub diversele lor forme de materializare, ne dau sentimentul că putem obţine lucrurile visate şi dorite de fiecare dintre noi. Sentimentul de frică vine, de fapt, din frica de a-i pierde. Banii sunt numărabili, de aceea este foarte important să ştii câţi bani îţi doreşti!

Când ştii că ai destui bani?

Depinde ce obiective ai şi este în strânsă legătură cu nevoile individuale. Nici cei mai bogaţi oameni din lume nu spun că au destui bani pentru cauzele umanitare pe care le sprijină. În principiu, destui înseamnă suficienţi câţi să-ţi acopere nivelul de trai, pe care şi-l stabileşte fiecare persoană în parte.

De ce românii nu au educaţie financiară? Alţii sunt mai educaţi? De ce? Cine îi educă?

Aici răspunsul este foarte simplu. Românii nu au educaţie financiară pentru că nu a fost niciodată prioritară această formă de educaţie.

La a doua întrebare răspunsul este „da”. Majoritatea naţiunilor au făcut din educaţia financiară unul din motoarele economiei. Spre exemplu, Polonia are o bursă de 80 de ori mai mare decât cea a României pentru că acum 20 de ani a investit foarte mult în educarea populaţiei privind investiţiile la bursă.

Educaţia financiară are două forme: educaţia făcută de stat şi educaţia privată. În România prima formă, cea de stat, abia a început prin introducerea în programa şcolară a unei discipline de educaţie financiară, pe când educaţia privată are 5-6 ani avans.

Ce informaţii financiare sunt relevante pentru omul simplu şi de unde ar trebui să ne luăm informaţiile corecte despre bănci, credite etc.?

Cred ca orice sursă de informare echidistantă este mai bună decât nimic. Personal nu cred că oamenii au o problemă cu lipsa de informaţii, ei au o problemă cu comportamentul financiar generat de lipsa de informaţii. Sunt multe site-uri de profil economic pe care pot găsi orice informaţie au nevoie. Apoi seminariile şi workshop-urile noastre oferă o abordare practică şi instrumente eficiente de lucru pentru fiecare participant.

Cum au schimbat anii de criză percepţia despre bani şi importanţa gestionării mai eficiente a finanţelor proprii?

Au accentut frica oamenilor de a nu-şi pierde banii. Din acest considerent au crescut depozitele bancare ale populaţiei cu aproape 30% în ultimii 4 ani. Oamenii vor să oprească banii să plece de la ei. Pe de altă parte, găsim tot mai mulţi oameni care îşi planifică bugetele personale şi caută metode de investiţii tot mai profitabile.

Care sunt cele mai mari costuri financiare din viaţa celor mai mulţi români?

Statistic vorbind, toata lumea ştie că cheltuielile cu locuinţa şi cu hrana sunt cele mai mari. Pentru foarte multe familii în schimb, costurile împrumuturilor bancare au devenit sau tind să devină cele mai mari costuri în totalul bugetului.

Care sunt deciziile cu un impact major asupra prosperităţii financiare, în bine sau în rău, după caz?

Noi am identificat cel puţin opt decizii care îţi vor afecta pe termen scurt sau lung prosperitatea. Printre acestea, achiziţia casei şi a maşinii personale, căsătoria, precum şi modul în care câştigi şi apoi cheltui banii sunt importante. De un interes aparte se bucură şi deciziile privind investiţiile şi plasarea banilor, precum şi cele legate de educaţia personală în scopul creşterii veniturilor.

 

[stextbox id=”custom” caption=”Profil de trainer în finanţe personale”]Eusebiu Burcaş s-a născut într-un sat din judeţul Sălaj. A absolvit la Cluj-Napoca Facultatea de Ştiinţe Economice, specializatea Management Industrie. A lucrat pe piaţa de capital, în vânzări directe şi, din 1998, a început să ofere consultanţă de management şi vânzări. Traininguri pe probleme financiare a început să organizeze din 2001 şi spune despre el că are o „misiune”: „să învăţ românii să-şi gestioneze eficient banii şi să vândă profesionist. Cred ca aşa vom vedea mai mult zâmbet şi bună dispoziţie în jurul nostru”.
Eusebiu Burcaş organizează periodic traninguri gratuit pentru cei interesaţi de o educaţie în ceea ce priveşte finanţele personale, seminarii la care până acum au participat 7.000 de români. La Cluj-Napoca este organizat, astăzi, un asemnea seminar, „Opt decizii care îţi marchează viaţa financiară”.[/stextbox]