Dezvoltarea Clujului, pe datorie. Clujenii, îngropați în credite în valute

Dacă excludem din clasament Capitala, clujenii sunt printre cei mai îndatorați români. Dintre județele din provincie, doar Brașovul ne depășește în ceea ce privește sumele accesate din conturilor băncilor. Totuși, Clujul „recuperează” la capitolul credite în valută: la o populație de peste 690 de mii de persoane, fiecare clujean are câte un împrumut în valoarea de peste 9900 de lei, într-o valută.

Topul celor mai îndatorate județe ale României este condus  de București/ Ilfov, cu o datorie medie de 11729, 3 lei pe cap de locuitor și un total de 26650, 88 pentru credite în lei. În acest clasament, pe locurile imediat următoare se situează județele Brașov, Cluj, Sibiu și Gorj.

Conform clasamentului realizat de incont.ro, la polul opus al acestui clasament, aparent cel mai bine stau românii din Dâmbovița, cu 1713, 77 lei/cap de locuitor și Giurgiu (1869, 36 lei/ cap de locuitor.)

Clujenii, îndatorații provinciei

Clujenii sunt campionii provinciei atunci când vine vorba despre accesarea creditelor în lei, cu o medie a împrumuturilor de 4577 de lei/ cap de locuitor. Nu foarte mari amatori ai monedei naționale, clujenii optează în principal pentru creditele în valută. Astfel, în medie, fiecare clujean are de restituit un împrumut în valută de 9932 de lei.

Ca o urmare aproape logică, clujenii sunt primii și în ceea ce privește sumele restante la creditele în monede internaționale, cu o sumă de 1668 de lei pe cap de locuitor. Excluzând agenții economici, persoanele fizice din Cluj pau accesat, în medie, împrumuturi de 5462 de lei.

Dezvoltarea zonelor limitrofe municipiului Cluj-Napoca, cu boom-ul imobiliar din Florești, Calea Baciului sau Cartierul Zorilor  a încurajat creditele pentru locuințe, capitol la care din nou, clujenii sunt fruntași. În consecință, fiecare clujean din totalul de 691106 are de restituit băncii credite în valoare de 3054 de lei.

„Numărul mare de credite este un semn bun”

Cu toate că agenții economici și locuitorii din Cluj sunt fruntași la accesarea de credite, analiștii economici văd această tendință ca o mare speranță a unei dezvoltări sănătoase județului:

„La Cluj s-a născut CARITAS-ul și oamenii sunt învățați să aibă bani. Evoluția orașului în anii 2006-2008 a fost spectaculoasă: s-a dezvoltat foarte mult Floreștiul ca zonă imobiliară, cartierul Europa și apoi în Baciu, de exemplu. Această dezvoltare a necesitat credite imobiliare, pentru achiziția de apartamente și locuințe și apoi credite de consum pentru mobilare, achiziția de mașini și așa mai departe”, a declarat pentru Transilvania Reporter analistul economic, Andrei Crivii.

Oraș universitar prin excelență, Cluj-Napoca câștigă mult și prin venirea studenților din județele limitrofe, care odată ajunși în orașul de pe malul Someșului Mic încep să ia și ei credite pentru a închiria apartamente și locuințe.

Potrivit analistului economic Andrei Crivii, accesarea responsabilă de credite este un semn de cultură economică, deoarece persoana sau agentul economic care se îndatorează la o bancă are nevoie de o slujbă stabilă și/sau de un business sănătos pentru a returna banii împrumutați.

„Clujul are și un alt nivel de cultură economică. Aici lumea nu s-a împrumutat fără măsură niciodată. Companiile au nevoie de credite pentru dezvoltare, pentru a satisface consumul din Cluj, consum foarte ridicat. Un oraș viu nu se poate dezvolta fără credite și accesarea lor denotă faptul că își asumă riscuri pentru dezvoltare. Oamenii trebuie să fie serioși ca să-și plătească credite, companiile trebuie să fie competitite. Nu te poți dezvolta fără a accesa credite. Județele ai căror locuitori și agenți economici nu sunt îndatorați la bănci nu sunt neapărat mai înstărite ci doar mai slab dezvoltate.”, explică Andrei Crivii.