Șeful AJOFM Cluj: „Ministerul Educaţiei nu face nimic pentru orientarea şcolară şi profesională a elevilor”

11.583 este numărul total de şomeri în Cluj, din care 5334 indemnizaţi. Rata şomajului a ajuns în iunie la 3, 42%, una dintre cele mai scăzute din România

Situaţie îngrijorătoare pe piaţa muncii. În vara aceasta au solicitat ajutor de şomaj de două ori mai mulţi absolvenţi de liceu şi facultate decât în anul 2012. Numărul record de şomeri tineri, nu mai puţin de 43.000, este o consecinţă a lipsei de măsuri de prevenţie a şomajului, crede Daniel Don, şeful Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă Cluj. AJOFM Cluj este una dintre puţinele agenţii din ţară care derulează cu succes mai multe proiecte pe bani europeni şi care s-a orientat recent şi către prevenţia apariţiei şomajului în rândul tinerilor.

Rata şomajului în ultima perioadă a înregistrat anumite scăderi, chiar dacă potrivit datelor statistice în iunie am avut parte şi de o creştere. Cum se prezintă zona Clujul din acest punct de vedere?

Pentru Cluj să spunem cel mai ridicat moment a fost luna februarie, când am atins pragul de 4% a ratei şomajului. În această lună au fost de fapt concedierile de la combinatul Mechel Câmpia-Turzii, tranşa a doua, circa 800 de persoane disponibilizate.
Din punctul de vedere al Clujului sunt eforturi susţinute şi proiectele europene pe care agenţia le are în derulare au sprijinit foarte mult ocuparea. Practic noi, prin programele europene, ne-am creat nişte platforme care asigură ocuparea. Am trecut în numai doi ani de la afişarea locurilor de muncă la avizierele instituţiei cu toate dezavantajele acestui sistem la aplicaţiile online care nu numai că asigură rapiditate ci şi transparenţă.

În competiţie cu Ministerul Educaţiei pentru prevenţia şomajului
Cum credeţi că trebuie abordată problema şomajului în perioada de criză?

Trebuie să pornim de la ideea că este ca şi la o boală, e foarte greu să tratezi un efect şi nu cauza. De aceea noi la AJOFM Cluj am decis, luând în calcul tendinţele de pe piaţa europeană a muncii, să facem şi prevenţie. Celelalte instituţii nu ne ajută. Şi aici vorbim de Ministerul Educaţiei, care din punctul nostru de vedere nu face nimic pentru orientarea şcolară şi profesională a elevilor, care pot sau nu să ajungă şomeri după ce devin absolvenţi. Noi am scris un proiect „Centru de tranziţie de la şcoală la viaţă” şi l-am depus pe axa 2.1, un proiect de viitor care este în evaluare şi unde concurăm chiar cu Ministerul Educaţiei care s-a trezit şi el acuma să facă ceva. Să vedem dacă avem succes în acest proiect în care vrem să-i consiliem pe aceşti tineri folosind o baterie de teste care a fost aplicată tinerilor din Europa, o aplicaţie de succes pe care am identificat-o şi cu care nu se lucrează deocamdată la noi, dar se poate lucra şi în România. Aceasta este special destinată tinerilor, în ideea că venim şi din timpul liceului îi orientăm astfel ca decizia lor finală de a urma o meserie sau o facultate să fie pe domeniul în care ei au aptitudini. Pentru că până acuma ei luau deciziile după ce spune mama, tata, bunica. Nu au caracter ştiinţific. Noi însă vom avea o bază ştiinţifică să îi spunem elevului: acesta e drumul pe care ar trebui să îl urmezi conform cu aptitudinile tale. Acesta e un proiect de viitor pe care agenţia l-a depus deja. Noi credem că faţă de ce a scris ministerul expertiza AJOFM în consiliere de carieră este mai sus, dar acum evaluatorii vor fi cei care vor analiza şi vor decide.

Dar şomajul nu provine numai din rândul tinerilor. Potrivit statisticilor cei mai mulţi şomeri din România sunt cuprinşi între vârsta de 29 şi 49 de ani. Ce măsuri se impun pentru scăderea acestui tip de şomaj?

Noi până nu demult ne-am axat pe proiecte în care am dorit să rezolvăm problema şomerilor. Dar am considerat că e foarte greu să faci asta doar după ce şomerii ajung la tine în curte. Aşa că am dezvoltat un alt proiect pentru sprijinirea în vederea formării profesionale a angajaţilor. Ei vor fi viitorii noştri şomeri şi noi vrem ca ei să rămână angajaţi. Atunci ajutăm agenţii economici şi îi pregătim pe angajaţi. În acest proiect dorim să dăm vouchere pentru angajaţi, ca ei să se formeze profesional, iar agentul economic va trebui în schimb să păstreze angajatul. Finanţând formarea profesională a mai multor angajaţi există tot timpul un lot pregătit pe piaţă, şi nu se mai fură oameni de la o firmă la alta.
O altă componentă este redistribuirea personalului în companie. Îi testăm pe angajaţi, îi comparăm cu poziţiile pe care le deţin şi ce anume li s-ar potrivi mai bine. Totul e electronic şi ştiinific, aplicaţia poate spune clar angajatorului: omul de aici are randamentul acesta, aici compatibilitatea cu jobul este atât, o redistribuire de personal poate să îi dea o altă eficienţă angajatorului. Şi în acest fel putem preveni disponibilizarea.

Piaţa muncii e foarte importantă

„Există o preocupare importantă la nivelul UE. Avem 26 de milioane de şomeri şi doar 1, 4 milioane de locuri de muncă vacante, discrepanţa este imensă. Comisia încearcă să găsească soluţii: a lansat un concurs de proiecte cu cele mai bune măsuri active de ocupare şi a propus pe bugetul din 2014 ca aceste proiecte să fie multiplicate. România participă la acest concurs cu un singur proiect. Este call center-ul nostru de la Cluj. Am văzut că alte companii, firme, asociaţii, fundaţii, agenţi de ocupare toţi s-au axat pe măsura 5. 1. Dar dacă ei s-au înghesuit la aceste programe am zis că noi să facem ceva să nu mai vină şomeri. Trebuie să folosim banii europeni pentru rezultate care să se vadă pe termen lung în piaţă”.

[stextbox id=”custom” caption=” De la avizierul clasic la aplicaţiile pe smart phone”]Instituţional am spus că trebuie să facem ceva astfel încât locurile de muncă să fie cât mai multe şi să fie aduse la cunoştinţa şomerilor şi a celorlalţi. Astfel agenţii economici depun mai uşor locurile vacante, nu mai trebuie să vină la sediul AJOFM ci o pot face de la sediile lor online. În felul acesta, pe principiul picăturii chinezeşti am ajuns la un număr foarte mare, iar oamenii au de unde alege.
Am venit în sprijinul oamenilor cu infotouch-urile, oamenii văd chiar şi cele mai recent postate locuri de muncă, am crescut astfel rapiditatea contactului dintre cerere şi ofertă. Ne-am gândit şi la cei la distanţă. Ei pot accesa un număr scurt *9539 unde pot suna şi pot consulta toată oferta de locuri de muncă. Avem acest sistem informatic numit text speech care traduce practic toată oferta de muncă din scris în vocal şi pot asculta la telefon oferta. Apelul este gratuit pentru cei care se află în evidenţa noastră iar ceilalţi plătesc. Paralel funcţionează un call center unde zilnic baza de date este testată cu oferta de locuri de muncă şi se indentifică un număr de şomeri care sunt sunaţi să fie informaţi despre jobul care li se potriveşte. În baza de date pot fi introduşi şi cei care caută un alt loc de muncă faţă de cel pe care îl au în prezent. În momentul de faţă practic aplicaţia noastră poate funcţiona pentru toată România.
Pentru tineri avem o aplicaţie pe telefoanele smart la adresa sso.ajofmcj.ro/lmv/mobile.php. Am adăugat deja pe această aplicaţie toate locurile de muncă din zona Nord-Vest. Poţi avea acces în acel mai scurt timp la informaţie şi toţi ştim că informaţia este baza. În acelaşi timp acest sistem îţi asigură şi o transparenţă. Adică nu vorbim de nişte locuri de muncă ce stau în sertar la cineva. Aici locurile de muncă sunt puse de către angajatori, ceea ce face participarea la orice job foarte transparentă.[/stextbox]