Zece ani de URMA, aniversaţi pe scena Teatrului Naţional

URMA, trupa românească lansată la Cluj-Napoca în 2003, aniversează pe scena Teatrului Naţional zece ani de activitate în orașul în care s-a înfințat, printr-un concert extraordinar susținut în faţa a sute de clujeni. Cu această ocazie este lansat și noul album al trupei, ”Lost End Found”, pregătit timp de patru ani de membrii formaţiei: Mani Gutau, Dominic Csergo, Jimmy Cserkesz, Catrinel Bejenariu, Luis Palomino, Ati de Chile, Sebastian Burneci, Mandela Gajol şi Florian Radu.

Concertul susținut la teatru este continuat cu o întâlnire cu membrii trupei într-un cadru restrâns în clubul Diesel, unde a fost proiectat concertul/interviul filmat de Cătălin Ștefănescu, TVR, în decembrie 2009, un material de referință despre activitatea muzicienilor ce s-au întâlnit la Cluj în urmă cu zece ani și au pus bazele proiectului URMA.

Noul album ”Lost End Found” conține 11 piese, printre care „Terminus”, „All Wrong” și „Cine iubește și lasă”, videoclipurile acestor single-uri depășind deja un milion de vizualizări pe YouTube. Albumul a fost înregistrat în studiourile ISV, avându-l ca inginer de sunet pe Alexandru Redes, absolvent al Alchemea College of Audio Engineering. Masteringul a fost realizat în Anglia de Neil Pickles, Director and Lecturer at Alchemea College of Audio Engineering, care a colaborat pe parcursul carierei sale cu artişti precum Groove Armada, Fun Lovin’ Criminals, Basement Jaxx sau A Perfect Circle.Construit integral sub deviza „fără compromisuri” în ultimii patru ani, noul material discografic este oferit publicului într-un format de excepție, un jurnal fotografic de 120 de pagini cu imagini inedite surprinse de fotograful formației, Radu Dumitrescu, care a însoțit pas cu pas grupul de muzicieni pe parcursul călătoriei muzicale intitulate „Lost End Found”. Având ca bază de selecție mai mult de 50.000 de fotogafii, efectuate în cadrul repetițiilor, al ședințelor de studio și al concertelor memorabile ținute în țară și străinătate, designul noului material este semnat de Cristian Ioan Gutău, responsabil, de altfel, pentru grafica întregii discografii URMA.

Produs în parteneriat cu Fundația Pro Patrimonio și Ordinul Arhitecților din România, noul album atrage atenția asupra unor monumente de patrimoniu ce necesită intervenții urgente de restaurare, urme arhitecturale ce trebuie protejate și prețuite cu responsabilitate și grijă. Folosind exemple pozitive precum Casa Mincu din București sau Uzinele de Apă din Suceava, unde un grup de arhitecți voluntari, dedicați și entuziaști au reușit să salveze și să redea comunității monumente de patrimoniu inestimabile, noul album atrage atenția asupra unor urme arhitecturale de poveste care necesită reabilitarea și restaurarea imediată, pentru a nu deveni urme pierdute iremediabil, precum Hala Matache sau Moara lui Assan din București. “În situaţia în care se află patrimonuiul naţional am fi putut face o carte de sute de pagini. Avem 11 piese şi fiecare piesă am decis să o asociem cu un monument de patrimoniu. Albumul începe cu Casa Mincu şi se încheie cu Uzinele de Apă din Suceava, două cazuri de succes în care un grup de arhitecţi şi oameni au salvat două clădiri de patrimoniu. Restul albumului reflectă situaţii tragice ale unor clădiri din România. Din Cluj am ales să punem Hotelul Continental, deşi am avut şi alte alegeri. Din Constanţa avem Casino-ul, din Timişoara avem Sinagoga şi aşa mai departe”, a declarat Mani Gutau, solist al trupei URMA.“Toţi din formaţie trăim din muzică şi ceea ce fac din 2003 şi modul în care îmi întreţin familia, toate resursele vin exclusiv din ceea ce fac. Sper să fie asta un exemplu pentru un puşti are se apucă acum să îşi facă un proiect muzical într-un garaj. Să nu gândească în paşi mărunţi în ideea de a face un proiect în care să facă nu ştiu câte compormisuri să ajungă pe sticlă, că să se gândească la faptul că poate face lucruri notabile şi în alt fel” , a mai precizat Mani Gutau în timpul conferinţei de presă susţinută înaintea concertului.

Una dintre melodiile de pe noul album al trupei URMA este “Cine iubeşte şi lasă”. “Această melodie nu este o preluare şi nu este un cover. Nu are legătură cu piesa Mariei Tănase decât faptul că ne-am dorit să existe un sâmbure românesc. Am avut şi o motivaţie persoanală pentru că din punctul meu de vedere modul în care este promovat folclorul românesc în România este complet greşit”, a spus Mani Gutau, precizând că din 2003 şi până în prezent trupa nu a cântat niciun cover sau vreo altă interpretare a unor melodii care nu le aparţin. Un punct forte al acestei formaţii este factorul live: “Muncim la albume să arate îngrijit, dar daca cineva vrea să îşi facă o părere cu adevărat despre noi, o poate face în concertele live. Nu sunt adeptul producţiilor teatrale pentru că m-ar ancora în anumite clişee. De asemenea, nu ţin foarte mult la imagine, ci mai bine investesc în echipamentul tehnic. Mai repede ca în România să ajungi pe o scenă mare, nu ajungi nicăieri în Europa, ceea ce nu-i întotdeauna bine”, a mărturisit Mani Gutau la Cluj.