Volumul „Triburile” al sociologului Vasile Sebastian Dâncu, lansat la Bookfest

Ediția a X-a a Salonului Internaţional de Carte Bookfest, desfășurată la Romexpo Bucureşti a găzduit joi, 21 mai, lansarea volumului „Triburile. O patologie a politicii româneşti de la Revoluţie la Generaţia Facebook” de Vasile Sebastian Dâncu. Cartea a apărut la Editura Şcoala Ardeleană din Cluj-Napoca fiind lansată la București în prezența autorului și a invitaților săi: Ambasador George Cristian Maior și profesorul Dumitru Constantin Dulcan.

Despre volumul Triburile, profesorul Dumitru Constantin Dulcan, specialist în filosofia ştiinţei, a precizat că este unul curajos, care spune lucrurilor pe nume.

La rândul său, George Cristian Maior a subliniat luciditatea analizei autorului asupra societății românești din ultimii ani. „Dacă ar fi să avem o perspectivă generală asupra mesajului, aș spune că aceasta carte reprezintă o sociologie a politicii românești deși Vasile Dâncu se ferește să fie de acord cu această afirmație. Există într-un fel riscul și poate e bine să fie așa, ca lipsa de cuplaj între clasa politică și societate să fie suplinită de comandamentul numit Facebook care adună oameni și creează comunități și care, împreună, transmit mesaje către clasa politică. Cred că acest aspect nou de postmodernism va defini și în viitor evoluția politicii și atâta timp cât clasa politică nu revine la un proiect consistent și nu își înțelege limitările și slăbiciunile, va avea mult de suferit. Cartea este din acest punct de vedere extrem de modernă și reușește acest lucru și la nivel stilistic. Este o carte teoretică și o adevărată beletristică a societății românești din ultimii ani”, a precizat ambasadorul George Cristian Maior la Bookfest.

După scurtele luări de cuvânt ale celor doi invitați, sociologul Vasile Sebastian Dâncu a vorbit despre motivațiile scrierii acestei cărți semnalând, totodată, lipsa unei piețe de idei în România. „Această carte încearcă să fie o sinteză în viața mea, după 10 ani de când scriu despre societatea noastră. Cartea încearcă să mă scoată dintr-un proiect de sociologie critică, unind o atitudine intelectuală cu o atitudine științifică. Nu este o sociologie științifică a realității noastre, ci o încercare de a medita pe marginea realității și a pune ordine într-o dezordine a interpretărilor pe care o trăim în acest moment. Timp de zece ani am publicat texte despre ce se întâmplă în realitate și pe care le-am interpretat. Am vrut să spun că de fapt ne aflăm undeva la sfârșitul unei lumi și începutul altei lumi”, a precizat Vasile Sebastian Dâncu la evenimentul lansării volumului Triburile.

În continuare, sociologul a făcut mai multe referiri la realismul cărții care încearcă să fondeze un nou optimism printre români. „Cred că în acest moment România a intrat în etapa falimentului politicii clasice și un faliment al societății clasice. Dacă generația noastră, generația X, trăiește încă într-o perspectivă a unei paradigme clasice, care implică progres și datorie față de comunitate, generația Y vine cu o lume total schimbată. Acum, generația tânără vrea realizarea unor obiective acum și aici, nu se mai lasă păcălită de politicieni, iar spațiul public s-a transformat într-un spațiu emoțional. Generația Y este una care a învins mass-media, în calitate de co-participant la viața politică. Ce li se cere politicienilor acum este diferit. Vreau să trag un semnal de alarmă, cu prietenie pentru politică, că nu poate exista o societate fără o politică sănătoasă. Se cere un alt tip de transparență și de comunicare. În această schimbare politică importantă, eu văd începutul unei noi lumi și începutul viitoarei politici”, a mai precizat Vasile Sebastian Dâncu, atrăgând atenția că în România, de 25 de ani, se face politică cu fața la trecut. „Dacă orientăm politica spre viitor și căutăm alte grile de a aduce oamenii în politică, atunci acest lucru poate schimba politica și metehnele ei”, a spus sociologul.

Vasile Sebastian Dâncu a precizat că în continuarea studiilor sale va încerca să treacă la un alt tip de sociologie, mai puțin critică, respectiv la sociologia unei Românii invizibile, cu actori sociali care trăiesc în spațiul social, dar care nu au dreptul la cuvânt.