O altfel de poveste: Aventurile lui Fram, ursul polar, adaptate la era digitală de o echipă de ilustratori clujeni

„Fram, ursul polar”, celebra carte care în urmă cu câteva decenii îl aducea în fața copiilor pe unul dintre personajele care avea să devină prietenul blănos al multor generații, a fost readusă la viață și „reconfigurată” conform cerințelor secolului prezent. Consacratul roman a fost adaptat în 10 cărți interactive în format digital, cu ilustrații artistice de înaltă calitate grafică, însoțite de texte și ele adaptate din capitolele romanului original, care au ca element central aventurile personajului Fram. Echipa care l-a readus la viață pe celebrul ursuleț, imaginat pentru prima dată de Cezar Petrescu în anul 1931, este din Cluj și este formată din ilustratori și animatori pasionați pentru care lumea lui Fram este ocazia perfectă să își lase imaginația să zboare. Au contribuit la realizarea proiectului: Alexandra Abagiu, ilustrator, Timea Portik și Norbi Balogh, animator, Oana Mic, voce/naraţiune audio/silabisire, Casandra Ciocian, culoare, Adrian Barbu, autor şi director artistic, alături de Ciprian Beldean, manager de proiect.

Mai mult, inițiatorii proiectului au venit și cu propunerea unei ediții tipărite a primelor trei cărți din serie și, în urma unei campanii de strângere de fonduri pe platforma Creștem Idei, luna aceasta Fram a văzut lumina tiparului. Finanțarea primită prin intermediul campaniei, respectiv peste 23.000 de lei, s-a concretizat într-o ediție limitată, de colecție, cu povestea lui Fram, de la primele luni din viața ursulețului, până la migrația de primăvară spre insulele înverzite, de la călătoria pe un sloi plutitor, până este găsit de eschimoși și apoi vândut către un căpitan de vas.

Obiectivul echipei Deveo Media în momentul lansării campaniei pe platforma Creștem Idei nu a fost neapărat acela de a obține finanțare pentru tipărirea primelor trei cărți din serie, ci de a vedea cum reacționează românii la ideea unui Fram „resuscitat” care să devină, de ce nu, un reper al copilăriei generațiilor actuale.

„Momentan proiectul nu este pregătit să intre pe piață în variantă tipărită. Campania de pe Creștem Idei a fost un test prin care am vrut să facem niște valuri. Când vom avea toate cărțile gata pentru tipar, toate cărțile pe platformele Android și iOS, minim zece cărți educaționale, atunci facem un catalog și apelăm editurile. În acest moment este greu să mergi la o editură să o convingi să investească zeci de mii de euro fără să ai ceva concret. Proiectul Lumea lui Fram este un proiect-pilot pentru noi. După finanțarea primită de la Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), de 65.000 de lei, pentru primele zece cărți digitale ne-am gândit să vedem cum reacționează publicul la ideea de a se reîntâlni cu Fram. Ce urmează în continuare depinde foarte mult de noi, dar și de modul în care oamenii vor înțelege noua poveste. În timp, noi vom construi un brand, o promisiune și, peste câțiva ani, când lumea va spune «Fram» sper să se ducă cu gândul la educație, la calitate, la ideea de carte românească”, a precizat Ciprian Beldean, general manager Deveo Media și manager de proiect.

Cărțile rezultate în urma proiectului de pe Creștem Idei le vor primi doar susținătorii campaniei, alături de aproximativ 600 de cărți care vor ajunge la mai mulți copii, inclusiv la pacienții de la Spitalul Oncologic, prin intermediul unor organizații. Cărțile, cel puțin momentan, nu vor fi găsite în librării, însă varianta digitală va exista pentru toată lumea începând de săptămâna viitoare prin aplicații dedicate sistemelor de operare iOS și Android. 

Mai puțin divertisment, mai multă educație

În viitor, echipa proiectului Lumea lui Fram vrea să finalizeze toate cele zece cărți și în format de tipar alături de variantele digitale și să introducă pe piața de carte ilustrată din România și alte cărți atractive, amuzante și, în primul rând, educative. Lumea lui Fram nu înseamnă divertisment, spune managerul proiectului, ci înseamnă, înainte de toate, material educațional, la fel cum făcea Disney în anii ’60, când Mickey și Donald îi însoțeau pe copiii mici în procesul de învățare.

„Am observat că piața de carte ilustrată pune accent pe divertisment și mai puțin pe educație. Chiar și marile studio-uri, precum Disney, foarte puțin mai merg astăzi pe zona educativă. Asta nu înseamnă că Disney nu face bine ce face din punct de vedere comercial. Piața din România este reprezentată din 90% importuri. Orice carte ilustrată, dacă îi întoarcem coperta vom vedea că este realizată de ilustratori străini. Foarte puține sunt realizate de artiști români. În România nu există tiraje mari și de aceea piața românească este reprezentată de importuri. Fram este un produs românesc și după acești indicatori l-am găsit și sperăm să fie un succes în următorii ani”, a mai precizat Ciprian Beldean.

Majoritatea proiectelor pe care Deveo Media le-a avut în ultima perioadă au fost axate pe segmentul preșcolari, printre alte proiecte de bandă desenată, romane grafice, sau cărți de ficțiune pentru adulți. De domeniul jocurilor video echipa clujeană nu este foarte interesată și nici nu își propune să îl facă pe Fram personaj de joc video. Cel puțin nu acum și în niciun caz ca formă de divertisment. Ca urmare, s-au orientat spre cel mai mare trend de vânzare în online, respectiv zona de carte ilustrată dedicată copiilor preșcolari. Astfel, cele zece cărți interactive din proiectul Lumea lui Fram se adresează copiilor între doi și opt ani. De asemenea, vor exista și variante ale poveștii lui Fram în limbi străine de circulație internațională și echipa proiectului speră ca până în 2020 să ajungă cu Fram la târgurile mari de carte din străinătate. „Acest concept pe care l-am adoptat și noi nu este unul nou și majoritatea țărilor reprezentative pe această piață au un astfel de produs, sau chiar mai multe. Important este ca povestea să facă diferența”, spune Ciprian Beldean.

De la Adrian Barbu, cunoscut autor de benzi desenate și ilustrator de carte, am aflat ce a stat la baza alegerii lui Fram ca personaj central al proiectului. Din forma inițială a cărții, spune Adrian Barbu, nu ai ce învățăminte morale să tragi. Pentru că nu a fost gândit pentru asta. E povestea tristă a unui pui de urs orfan, care ajunge exploatat la circ, care este iubit de copii, dar care pleacă înapoi acasă unde nu se mai poate adapta. Se reîntoarce apoi în lume lăsând deschisă ideea că e pierdut între sălbăticie și civilizație. Este luat după modelul Colț Alb, al lui Jack London, remarcă Adrian Barbu, al câinelui care a devenit lup, sau al unui lup care a devenit câine sau, în cazul lui Fram al unui urs care a rămas urs.

„Am avut o poveste despre care mi-a plăcut ce spune, dar nu mi-a plăcut cum spune și ocazia să o actualizez. Să îl aduc pe Fram în secolul XXI a fost ceva extraordinar. Am avut șansa pe care o are un cântăreț modern care reinterpretează în felul lui o partitură veche. Am cântat-o pe limba mea, într-o colaborare extraordinară cu Alexandra Abagiu. Fram este cam singurul personaj cu potențial din literatura română în jurul căruia am putut să creăm o nouă lume. Dacă întreb pe oricine să-mi dea un nume de personaj românesc care l-a marcat, îmi va spune Făt-Frumos sau Harap Alb. Din păcate, astfel de personaje le poți refolosi doar ca incursiuni într-o poveste cu morală veche. Dar nu poți să le aduci pe străzile secolului XXI, cu calul printre mașini de import. De asemenea, un personaj recent pe care ți-l amintești, e Bulă. Iar dacă nu e Bulă, e Dracula. Ca urmare, între aceste personaje, Fram a învins”, a precizat Adrian Barbu pentru Transilvania Reporter.

În momentul în care echipa de proiect s-a gândit la Fram, toată lumea a făcut schițe, dar ale Alexandrei Abagiu au fost exact ceea ce trebuia.

„Fram, al meu, era prea masculin, prea băiețos, prea colțuros. Alexandra a găsit rotunjimile potrivite, între un produs autohton românesc, desen animat de anii ’80 și rotunjimile preferate de Disney. L-a făcut simpatic și cumva vulnerabil încât simți că vrei să-l iei acasă, să dormi cu el noaptea. Un mare avantaj al lui Fram este faptul că e urs. Nu există copil care să nu-și dorească un ursuleț. De obicei, copiii își doresc ursuleți înainte de a vrea dinozauri, trenulețe sau mașinuțe. În momentul în care Alexandra a luat «premiul cel mare» cu desenele, am început să colaborăm. Pornind de la textul pe care vrem să îl punem în pagină, eu imaginez compoziția acelei pagini, unde vin personajele, ce atitudine ar trebui să aibă. Apoi scriu textul, redactez și o descriere a paginii pe care ea o citește, îi prezint și o schiță și apoi intervine mâna ei. Ea a învățat proporțiile și dimensiunile lui Fram pe măsură ce crește și devine adult. A realizat pagini întregi de studii de expresie, cum e Fram când e trist, cum e când e fericit, cum e când strănută, când doarme sau aleargă”, explică Adrian Barbu.

Acțiunea romanului original este modificată și actualizată în zece episoade, în care Fram își povestește la persoana întâi viața, fără traumele din cartea inițială care, potrivit lui Adrian Barbu, i-au umbrit copilăria atât lui, cât și altor copii.

„Am încercat să aducem în fața copiilor un Fram fără imaginea, de exemplu, în care mama lui este împușcată de eschimoși, jupuită cu puiul de față. Așa că le-am dat un Fram copilăros, care are vârsta subiectivă de 4-5 ani și care povestește, fără regrete, la modul factual, păstrând confuziile pe care le-ar avea un personaj sălbatic neînțelegând lumea oamenilor. Pentru el faptul că s-a rătăcit de mamă, că a fost găsit de niște eschimoși, negociat de un căpitan și adus înspre Europa, echivalează cu o serie de adopții, de șanse de a vedea lumea. Când ajunge să vadă un spectacol de circ, vede cu totul altceva decât vedem noi într-un spectacol de circ. Animalele de acolo colaborează de bunăvoie, se joacă cu artiștii umani, nu cu dresori. Este un parteneriat între artiști-oameni și artiști-animale”, povestește Adrian Barbu.

După ce a segmentat povestea de bază în zece cărți, Adrian Barbu a trebuit să asigure sentimentul că fiecare are o încheiere satisfăcătoare. A împărțit momentele în cărți și materialul din fiecare carte în 24 de fragmente. În unele cazuri i s-a întâmplat să constate că o singură frază din romanul original merită dezvoltată într-o carte întreagă, sau că dintr-un capitol nu poți scoate mai mult de o pagină sau două. Împreună cu ilustratoarea Alexandra Abagiu a gândit compoziția fiecărei pagini, atât pentru tabletă, cât și pentru cărțile tipărite.

„Am aplicat tehnici «subliminale» de scriere creativă pentru a face un personaj simpatic pentru public fără să îi spunem, din start, să îl iubească. Cititorii trebuie să ajungă singuri la concluzia asta. Nu suntem de principiul că trebuie să îi prezinți copilului o lume atât de idealizată, încât să facă diabet numai uitându-se la ea cât e de dulce. Într-o poveste ca asta nu poți să pui la modul foarte flagrant o luptă între bine și rău, dar poți să îl faci pe copilul cititor să se identifice cu ursulețul. Siguranța pe care i-o dă mama ursulețului îi poate face pe copii să se gândească ce mult noroc au ei că au mamă și tată. Din Scufița Roșie nu mai trag învățămintele acestea pentru că Scufița Roșie este din vremea străbunicii și e «demodată»”, precizează Adrian Barbu.

Pentru echipa proiectului Lumea lui Fram, povestea aceasta nouă are ca scop intenția de a-l face pe Fram îndrăgit de copii, încât peste un an, doi, când vor apărea următoarele cărți, să fie privite cu încredere. Pentru ca Fram să îi poată însoți pe copii de-a lungul învățării, este nevoie ca ei să aibă încredere în el și să-l iubească. Ilustratorul clujean Adrian Barbu a precizat că varianta digitală a cărților nu vine să concureze cu tiparul, ci se vrea o adaptare la noile tehnologii.

„Mediile se schimbă. Suntem în situația de a trebui să ne păcălim proprii copii. Dacă vrei să îi dai copilului o poveste frumoasă, care să îi placă, îi pui cartea în față și zice că nu are răbdare de așa ceva. Prezintă-i aceeași poveste într-un mediu accesibil lui și imediat o vede altfel. S-ar putea ca tinerii de acum, pe care nu îi mai poți lua de pe tabletă și de pe telefonul mobil, când vor ajunge ei părinți să constate că situația lumii s-a modificat atât de tare, încât copiii care nu sunt toată ziua pe tabletă și pe telefon mobil vor fi considerați «retardați» tehnologic sau inadaptabili. Avantajul cărților interactive este acela că ele nu funcționează dacă nu interacționează copilul cu ea. Astfel, nu mai putem spune că inducem copiii într-o hipnoză punându-le tableta în mână”, a declarat Adrian Barbu pentru Transilvania Reporter.