Legende medievale. Prințesa Șerpoaică de la Cetate

Prințesa Șerpoaică a Ardudului medieval (județul Satu Mare) prinde viață într-o carte scrisă de o tânără scriitoare din Satu Mare, Karina M. Vlad, stabilită în Portugalia. Scriitoarea ne aşează în faţa ochilor legenda unei cetăţi transilvănene, o legendă care alunecă uneori în basm, alteori în populara literatură fantasy. O legendă despre Ardud, despre regiune şi oameni, despre credinţe şi valori. O legendă despre dragoste şi război, despre supranatural şi lumesc, despre conflict şi izbăvire.

 

Prințesa blestemată

Romanul intitulat sugestiv ”Șerpoaica” este un amalgam de mituri, ficţiune şi istorie. ”La fel ca toate generaţiile de copii care s-au jucat la umbra turnului cetăţii din Ardud, a avut şi generaţia mea parte de acele istorisiri, minunate şi înfricoşătoare în acelaşi timp, despre prinţesa-şerpoaică, pe care le-au auzit şi părinţii noştri şi bunicii noştri, înaintea lor. Fără să îşi propună să respecte cronologia sau rigoarea istorică, „Şerpoaica” nu face altceva decât să încerce să imagineze şi să reconstituie acea parte a legendei care, vorbind despre dragoste, trădare, războaie şi moarte, nu ne era spusă, copii fiind”, mărturisește autoarea, care a venit special din Portugalia pentru a-și lansa romanul în cadrul primei ediții a Festivalului Medieval de la Ardud.

Karina M. Vlad este, în primul rând, o fiică a Cetăţii Şerpoaicei, la fel ca Ilona şi ca Lorina, eroinele ei. De la bunic şi de la tată, a aflat povestea prinţesei blestemate de către propriul părinte – să se transforme în şarpe, pentru că îl trădase pe acesta din urmă din dragoste pentru un ofiţer. Tot în familie a aflat legenda tunelului de sub cetate, ceea ce a determinat-o să îşi petreacă copilăria prospectând intrările spre o altă lume, căutând labirintul în care Rakoczi întorsese în alte evuri potcoavele calului, pentru a-şi pierde duşmanii.

 

 

Povestea ardelenilor

În acest roman, Karina M. Vlad coboară în istoria tulbure şi misterioasă a Transilvaniei zburătorilor, strigoilor şi ielelor, în tradiţii, în documente şi în mituri. Povestește despre Pintea Viteazul şi despre Contele de Saint-Germain, dar şi despre demonica Şerpoaică.

Cum povestea se referă şi la două naţiuni, care şi-au disputat de-a lungul vremii dreptul de posesiune asupra acestor meleaguri, românii şi maghiarii, exaltarea anumitor spirite naţionaliste, şi de o parte şi de alta, este într-un fel inevitabilă, consideră autoarea. Norocul acestei cărţi, ca de altfel şi cel al Transilvaniei în ultimele decenii, vor fi poate din nou acele minunate vlăstare ale Ardealului, provenite din „familii mixte”, cum erau etichetate de regimul comunist, şi care ne dovedesc mereu cât de ridicole pot să pară discriminările, de ambele părţi. Căci povestea Şerpoaicei este, într-un fel, povestea lor.

Autoarea consideră că momentul apariţiei acestei cărţi este cel mai nimerit nu doar pentru că atât cetatea din Ardud, cât şi castelul din Carei au fost renovate şi avem ocazia să le vedem, în parte, aşa cum au fost în zilele lor de glorie, dar şi pentru că războiul de independenţă condus de Francisc Rákóczi al II-lea, precum şi revolta haiducilor lui Pintea, ne amintesc că oamenii de pe aici au trecut de-a lungul istoriei prin crize mult mai grave decât cea pe care o trăim noi acum.

 

Festival medieval la Ardud

La sfârșitul acestei săptămâni, la Ardud, județul Satu Mare, se va desfășura prima ediție a Festivalului medieval. În cadrul manifestărilor vor avea loc concerte de muzică medievală, expoziție de arme, turniruri ale cavalerilor dar și spectacole în care vor fi reproduse arderile pe rug ale vrăjitoarelor.

Potrivit primarului orașului Ardud, Ovidiu Duma, scopul acestui festival nu este doar de a readuce la viață tradiții, obiceiurile și spectacolele evului mediu. Prin intermediul acestor manifestări se dorește promovarea vechii cetăți a Ardudului și implicit introducerea orașului în circuitul turistic. Un exemplu de succes în acest sens îl reprezintă un alt oraș al Transilvaniei, respectiv Sighișoara. Orașul a devenit extrem de cunoscut și căutat de turiști tocmai prin prisma festivalului medieval.

Festivalul ”Ardudul Medieval” va începe sâmbătă seara cu un simpozion de istorie susținut de istorici din București și Cluj, urmat de lansarea cărții ”Șerpoaica”, scrisă de Karina Mureșanu Vlad. Duminică, la ora 12, festivalul va începe la Cetate unde s-a instalat ”Tabăra Cavalerilor Lup” cu un atelier de sticlărie, stâna lupilor, cortul vraciului lup și cortul fetițelor vopsite. Imediat după ora 13.00 va fi semnat pactul de bună pace, urmat de momente interactive cu școala pajilor lup, școala de dans medieval și școala scutierilor lup. Focul de tabără cavalerească și lansarea lampioanelor vor încununa seara.

 

Legenda cetății Ardud

În jurul cetăţii de la Ardud s-au ţesut multe legende legate de figura istorică a lui Francisc Rakoczi al II-lea. Pivniţa întunecată şi foarte lungă are o adâncime de 10 metri. Se spune că are trei intrări: una se află în preajma cetăţii din Ardud, una lângă capela de pe Lyukashalom (partea dreaptă a şoselei Carei-Ghenci). Cea de-a treia se află sub castelul din Carei. Se spune că pivniţa lui Francisc Rakoczi a fost construită de curuţi, adică de răsculaţii contra habsburgilor, care au folosit-o ca să-şi ia prin surprindere duşmanii. Pentru că nu-şi puteau explica modul în care aceştia reuşeau să-i învingă, austriecii au recurs la un şiretlic: au trimis familiei Rakoczi un ofiţer chipeş care să o seducă pe fata principelui. Ceea ce s-a şi întâmplat. Prinţesa Vilma s-a îndrăgostit de ofiţer şi i-a divulgat taina pivniţei.  Cuprinsă de remuşcări, fata i-a povestit a doua zi tatălui său întâmplarea, dar era prea târziu. Soldaţii austrieci au venit să-l aresteze pe principe. Printr-o minune, Francisc Rakoczi a reuşit să intre în pivniţă, nu înainte de a-şi blestema fiica. Localnicii cred că fata lui Rakoczi trăieşte şi azi în pivniţă. Cel care vrea să o dezlege de blestem trebuie să sărute toate cele trei chipuri ale fantomei de câte trei ori, apoi s-o ur­meze în pivniţă. Fata îi ara­tă toate armele şi tezaurul de aur şi argint. În tot acest timp, bărbatul nu are voie să privească în spate, altfel se preface în stană de piatră. Se povesteşte că ar fi existat multe încercări de a o dezlega de blestem, dar nici un tânăr nu s-a întors din pivniţă. Legenda spune că până nu va fi dezlegată de cineva, fata nu are voie să se pieptene şi să se spele decât o dată pe an. Nu poate să se mărite până când nu-şi va coase cămaşa de mireasă, dar într-un an nu poate coase mai mult de şapte împunsături. Localnicii spun că, după fiecare împunsătură, acul îi înţepeneşte degetul fetei de principe.

Cetatea Ardudului a fost ridicată în anul 1481 de Bartolomeu Drag, nepotul lui Dragoş Vodă, a fost renovată de contele Károlyi în 1730 și a fost restaurată anii trecuți în baza unui proiect finanțat din fonduri europene. În capela cetăţii şi-au legat viaţa în 1847 poetul Sándor Petőfi şi Júlia Szendrei, fiica intendentului cetăţii din Ardud.