„Interviuri Literare” fără cenzură

O colecţie de interviuri realizate de prozatorul, dramaturgul şi publicistul Viorel Cacoveanu în perioada februarie 1988-noiembrie 1989 sunt reunite în volumul „Interviuri Literare” apărut anul acesta la editura Tipo Moldova. Interviurile vizează opera şi crezul literar al mai multor personalităţi culturale printre care Ioan Alexandru, Augustin Buzura, Adrian Marino, Octavian Paler, Alexandru Paleologu, Eugen Simion, Mircea Zaciu. „În februarie 1988 m-am transferat de la un ziar local la revista «Steaua». Am pornit cu mare avânt, dar apoi am … bătut pasul pe loc. Toate interviurile au avut mici intervenţii din partea cenzurii, dar în cartea aceasta apar exact aşa cum au fost lucrate de autor şi intervievaţii săi. Importanţi sunt pentru literatura şi cultura noastră toţi cei ce mi-au acordat interviuri”, precizează autorul în prefaţa cărţii.

Viorel Cacoveanu obţine prin interviurile sale adevărate mărturisiri din partea interlocutorilor săi, un pasaj interesant fiind cel în care îl provoacă pe eseistul şi criticul Adrian Marino să-şi exprime opinia în privinţa circulaţiei ideilor la final de veac. Acesta răspunde: „A scrie în Est, într-un context lipsit de anume tradiţii, a încerca să vii în critica şi teoria literară cu idei noi, a propune şi exporta şi în Vest acest «nou», a-l face acceptat sau măcar cunoscut… Nu este deloc simplu…”.

Într-un interviu publicat în revista Cultura, Constantin Cubleşan remarcă faptul că „interviurile lui Viorel Cacoveanu sunt concepute tocmai în perspectiva deconspirării intimităţii marilor scriitori de la finele unei epoci sociale şi politice în faţa publicului larg şi eterogen pentru care, pentru mulţi dintre ei, fiinţa interioară a creatorului rămâne oarecum obscură, mereu dincolo de pagina cărţii tipărite. Tocmai de aceea spuneam că aceste interviuri au şi o calitate subsumată de document, cu atât mai mult cu cât ele au fost luate în chiar crepusculul existenţial al societăţii noastre socialiste, de-acum revolute, fiind ilustrative pentru modul de a fi şi de a gândi al acestor scriitori, în tensiunea mocnită a momentului lor istoric”.