Doamne, ajută! Bani norvegieni pentru două biserici de lemn din Parcul etnografic “Romulus Vuia”

Două dintre cele mai importante biserici de lemn din Parcul etnografic „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca vor fi restaurate din fonduri norvegiene, prin Programul „Conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural şi natural”.

Vicepreşedintele cu atribuţii de preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Vakar Istvan, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă organizată cu ocazia lansării proiectului de restaurare, că e vorba de bisericile de lemn din Petrindu şi din Cizer, pentru care s-au alocat peste 878.000 de euro din fonduri nerambursabile norvegiene şi de la Guvernul României.

„Avem în lucru două biserici din lemn foarte importante, cu valoare foarte mare, o valoare istorică, o valoare patrimonială. (…) Arătându-ne valorile culturale, istorice pe care le avem putem să schimbăm în bine această imagine a noastră pe care o avem în străinătate”, a menţionat Vakar Istvan.

La rândul său, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăgean, a subliniat importanţa proiectului şi a celor două obiective.

„Este un proiect foarte important, avem de a face cu două biserici extrem de reprezentative pentru întreaga cultură românească, nu doar din punct de vedere a importanţei arhitectonice, ci şi din punct de vedere a importanţei istorice”, a precizat Tudor Sălăgean.

Biserica din Cizer (Sălaj) este cunoscută şi drept Biserica lui Horea, deoarece a fost construită de acesta şi poartă semnătura conducătorului răscoalei ţărăneşti de la 1784 din Transilvania. Biserica a fost construită în 1773 şi Tudor Sălăgean spune că biserica este un obiectiv important nu numai pentru că este singurul care poartă semnătura lui Horea, ci şi pentru că reprezintă faza de maturitate a construcţiilor de lemn din România.

„Biserica este singura marcată de Horea. A fost adusă în muzeu în 1968, din localitatea sălăjeană Cizer, cu sprijinul Comisiei Monumentelor, şi este unul dintre obiectivele cele mai interesante. Tipologic este unul dintre cele mai reprezentative monumente ale fazei de maturitate a consturcţiilor de lemn din România, o biserică cu plan evoluat, care este foarte armonioasă ca şi construcţie. Pictura, de asemenea, e o interpretare în stil rural a erminiilor bizantine, dar este o pictură de foarte bună calitate. (…) Lucrarea aceasta a fost contractată de Nicula Ion a Neamţului, dar a fost executată de Horea, care s-a şi semnat pe o grindă de pe cupola uşor arcuită, cu litere chirilice: „lucrat Ursu H”. Istoricii au identificat un număr total de trei inscripţii, toate cu litere chirilice, care ar fi fost făcute de Horea. Una dintre acestea, realizată pe grinda principală a casei lui Horea din Albac, care reda numele autorului ei sub forma „Nicula Urs”, a fost depusă la sfârşitul secolului al XIX-lea în Muzeul Astrei din Sibiu, de unde a dispărut fără urmă în timpul primului război mondial. O altă inscripţie, de asemenea pierdută, ar fi fost realizată pe grinda unei case din Mătişeşti. Dintre inscripţiile atribuite lui Horea a căror autenticitate a fost confirmată de specialişti, cea aflată în biserica din Cizer este unică, fiind singura păstrată până astăzi”, a menţionat Tudor Sălăgean.

Biserica din Petrindu (Sălaj) este o altă biserică interesantă, care are o pictură interioară realizată de Dimitrie Ispas în anul 1835, unul dintre cei mai mari pictori de biserici din Transilvania.

În cadrul proiectului, care se va încheia în aprilie 2016, cele două biserici vor beneficia de lucrări de protecţie, conservare şi punere în valoare, inclusiv a picturilor interioare, precum şi de amenajări peisagistice pentru punerea în valoare a spaţiului din jurul lor.