Carlos Martins: „Clujul are capacitatea de a fi o excelentă Capitală Culturală Europeană”

Carlos Martins este preşedinte al Agentiei pentru Dezvoltare a Industriilor Creative din Porto, Portugalia/ Foto: culturefighter.eu

Oraşul portughez Guimarães, în care s-a născut primul rege al Portugaliei, a fost în 2012 un exemplu de redresare urbană, în calitatea sa de Capitală Culturală Europeană. Clujul are de parcurs un drum foarte lung pentru a spera măcar la acest titlu. Până la sfârşitul acestui an este necesară definitivarea conceptului proiectului cu care oraşul Cluj-Napoca va candida, urmând ca în 2014 să aibă loc promovarea candidaturii la nivel naţional şi european.

Proiectul cu care Cluj-Napoca va candida este pregătit de Asociaţia „Cluj-Napoca Capitală Culturală Europeană”, care realizează în perioada iunie-septembrie 2013, strategia de dezvoltare pentru Industrii Creative, aferentă perioadei 2014-2020. Astfel, una dintre etapele dezvoltării strategiei a fost organizarea unui atelier de discuţii cu tema „Perspective asupra Industriilor Culturale şi Creative în Cluj”, care l-a avut invitat pe Carlos Martins, specialist în industrii creative şi director executiv în proiectul Guimarães – Capitală Culturală Europeană 2012. În interviul pe care l-a acordat cotidianului Transilvania Reporter Carlos Martins a vorbit despre potenţialul Clujului de a deveni Capitală europeană a culturii în 2021, dar şi despre beneficiile pe care oraşul le-ar putea avea de pe urma obţinerii titlului.

Reporter: Vorbiţi-ne despre perioada de tranziţie prin care oraşul Guimarães a trecut pentru obţinerea titlului de Capitală Culturală Europeană în 2012.

Carlos Martins: Proiectul Guimarães Capitală Culturală Europeană a făcut parte dintr-o strategie de tranziţie a oraşului Guimarães dintr-un oraş industrial într-unul post-industrial. Este important de ştiut care a fost marea schimbarea după ce a devenit Capitală Culturală Europeană, dar mai important a fost ciclul lung al tranziţiei, respectiv procesul de a încerca găsirea unor noi paradigme pentru dezvoltarea socio-economică a oraşului. Proiectele au fost create pe termen lung, în perspectivă şi majoritatea dintre ele există şi astăzi, după marele eveniment. Riscul unui eveniment de anvergură într-un oraş mic cum este al nostru în Portugalia a fost acela de a avea un impact prea mare. Astfel, dacă faci conceptul unui proiect prea mare este greu să menţii echilibrul şi ritmul după aceea. Am încercat ca fiecare proiect să îşi păstreze continuitatea chiar după 2012 şi cu mai puţini bani. În strategia noastră am urmărit ca anul 2013 să fie mai bun decât 2011, cel dinaintea obţinerii titlului.

R: Care au fost partenerii pe care v-aţi putut baza în realizarea proiectului?

C.M: Am început proiectul cu ajutorul Guvernului şi al Consilului Local. A urmat apoi sprijinul Universităţii din Guimarães şi al sistemului cultural, format în special ONG-uri şi oranizaţii non-profit. Am creat programe speciale ca fiecare să ia parte la proiectul nostru pentru ca astfel să producem conţinut. Am inclus apoi şi sistemul educaţional, dar şi mediul business pentru a obţine investiţii şi finanţare. Au fost parteneriate construite treptat şi ideea a fost să găsim locul potrivit pentru fiecare instituţie în parte.

R: Enumeraţi-ne câteva dintre beneficiile pe care le-a avut Guimarães după obţinerea titlului.

C.M.: Cel mai mare beneficiu pe care l-a primit oraşul a fost sentimentul de a fi o comunitate şi de a face parte din acea comunitate. Oamenii au devenit mult mai mândri de oraşul lor. În al doilea rând, oraşul a primit vizibilitate. De exemplu dacă producem astăzi un film este mult mai uşor să ajungă cunoscut pe plan internaţional. A fi Capitală Culturală îţi permite accesul în diferite medii, în diferite reţele de promovare şi aşa mai departe. În al treilea rând, un beneficiu a fost crearea unor “ecosisteme” pentru artişti şi producători care le dă ocazia să lucreze împreună. Şi industria de turism a beneficiat de pe urma acestui proiect: au fost deschise noi hoteluri, magazine noi, brandul oraşului a devenit cunoscut.

R: Este mai greu pentru un oraş cu un mai mare număr de locuitori să pregătească un proiect pentru a candida la titlu?

C.M.: Deşi Clujul are un număr mai mare de locuitori decât Guimarães, consider că fiecare oraş trebuie să îşi conceapă proiectul în funcţie de ceea ce are de oferit. Nu putem compara. Oraşele sunt diferite, istoria şi cultura lor sunt diferite. Trebuie doar avut în vedere ca proiectul să rezolve probleme concrete, nu evenimete abstracte şi să se respecte nevoile oamenilor, fie el om obişnuit, afacerist sau artist. Oamenii sunt pragmatici în aceste timpuri pe care le traversăm şi trebuie să simtă că ceea ce se întâmplă în jur sunt în beneficiul lor şi al oraşului.

R: Mulţi dintre clujeni consumă cultură doar ocazional, în timpul liber, fără a o asocia modului de viaţă. Cum putem schimba asta?

C.M: În zilele noastre există noi moduri de acces la cultură. Deschidem telefonul mobil al unui copil şi este plin de conţinut, de muzică, text, poze. Cultura face parte din viaţa noastră chiar dacă nu o consumăm aşa cum eram obişnuiţi. Mai există conceptul de a merge la o expoziţie sau la o operă, însă din ce în ce mai puţin. Asta nu înseamnă că nu consumăm cultura. Mai mult, astăzi fiecare dintre noi producem cultura. Este nevoie să înţelegem că prin cultură nu înţelegem doar un departament sau o perioadă din viaţă, ci a devenit un mod de exprimare. Din perspectivă tradiţională spunem că oamenii nu consumă cultură, însă dacă ne uităm la statistici vedem că producem cultură mai mult decât oricând: mai multe cărţi, mai multe poze, mai multe filme, mai multă muzică. Asta înseamnă că societatea are nevoie mai mult decât oricând de aceste modalităţi de expresie.

R: Din ceea ce aţi constatat până acum, care consideraţi că sunt şansele Clujului de a deveni Capitală Culturală Europeană în 2021?

C. M.:Vin pentru a doua oară în Cluj şi deocamdată nu cunosc celelalte oraşe candidate. Cred că acest oraş are capacitatea de a fi o excelentă Capitală Culturală şi Europa are nevoie de astfel de oraşe. Este bine că mai multe oraşe din aceeaşi ţară au şansa să candideze şi să realizeze proiecte. Statisticile în România arată că Bucureştiul acaparează industriile creative în proporţie de peste 60%, ceea ce nu este corect. Astfel de proiecte, cum este cel pe care îl pregăteşte şi Clujul le oferă oraşelor mici sau medii să devină mult mai relevante pe plan internaţional şi de asemenea le oferă vizibiliate şi producătorilor şi artiştilor locali. Europa are nevoie ca astfel de oraşe să se afirme. Clujul are avantajul în a deveni Capitală Culturală prin atuul de a fi oraş universitar, cu istorie, dar şi pentru că dispune de un spaţiu fizic generos, care îi permite multe. Proiectul pentru a deveni Capitală Culturală ar trebui să evidenţieze care sunt beneficiile pe care Europa le va avea de la oraşul Cluj ca şi Capitală Culturală Europeană. Trebuie gândit şi din altă perspectivă, acesta este următorul pas.

“La un moment dat spuneam că nu este omenesc să nu dorm pe parcursul unui an. În mod normal când organizezi un festival este pe perioada unui weekend sau două. În acest caz a fost foarte obositor. Fără a ţine cont de epuizare, am câştigat foarte mult ca individ şi sunt norocos că am avut oportunitatea asta de a fi director executiv în proiectul Guimarães Capitală Culturală Europeană”, Carlos Martins.

Privire generală asupra Pieţei Oliveira din Guimarães, Portugalia/ Foto: wikipedia.org

[stextbox id=”custom” caption=”Capitale Culturale Europene în 2012″]Guimarães (Portugalia) şi Maribor (Slovenia) au fost Capitalele europene ale culturii în 2012. O varietate de evenimente culturale, operă, dans contemporan, muzică populară şi clasică, film, teatru, arte vizuale, literatură şi arhitectură au fost organizate în cele două oraşe de-a lungul anului. În Guimarães s-a născut primul rege al Portugaliei, Afonso Henriques. Oraşul are una din cele mai tinere populaţii ale Europei – aproape 50% din locuitori au vârste sub 30 de ani. Programele Capitalei europene a culturii 2012 au dorit să încurajeze implicarea populaţiei locale în proiecte şi transformarea economiei oraşului din una industrială în una creativă şi competitivă la nivel internaţional. „Fabulosul Guimarães, unul din cele mai frumoase oraşe ale Portugaliei, a devenit un exemplu de redresare urbană. Alegerea sa pentru titlul de Capitală europeană a culturii a transformat oraşul într-un recipient al creativităţii contemporane şi al puternicului patrimoniu milenar”, declara pe site-ul Parlamentului European în 2012, eurodeputatul Rui Tavares de la comisia pentru cultură a Parlamentului European.[/stextbox]