„Din Dubai, la Moulin Rouge, nu e TEDx ca la Cluj”

O nouă ediție TEDx Cluj, de data aceasta dedicată științei și spulberării miturilor, a avut loc sâmbătă la Cinematograful „Florin Piersic” din Cluj unde, timp de aproape zece ore, 25 de speakeri au încercat prin argumente raționale să arate că orice om înarmat cu gândire critică ar putea demonta oricând, singur, miturile pe care societatea, uneori, le urmează cu credință oarbă. Gazda întâlnirii a fost Dragoș Bucurenci,  consultant și trainer de comunicare.

Discursul fulminant al zilei i-a aparținut trainerului în advocacy Daniela Drăghici care a demontat mitul conform căruia „Femeile trebuie să fie la locul lor”. Speech-ul său, de susținere a procesului de emancipare și capacitare a femeii în societate, a fost de departe cel mai aplaudat. Daniela Drăghici a dat-o exemplu pe prima femeie din România căriea i s-a permis să susțină Bacalaureatul într-un liceu de băieți, autoare a primului roman feminist din istoria literaturii române, militantă pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați, prima care și-a propus să demonstreze că inteligența și drepturile femeii nu sunt cu nimic mai prejos decât cele ale bărbatului, femeie de carieră și mamă a șase copii: Sofia Nădejde.

„Cum adică femeile să stea la locul lor?Cine ne stabilește locul?Vă propun să capacitați femeile la fiecare pas, indiferent de vârstă și mediu social. O feministă canadiană zicea: orice ar face femeile trebuie să facă de două ori mai bine decât un bărbat, pentru a fi considerate pe jumătate la fel de bune. Din fericire, acest lucru nu este dificil. Vă mulțumesc că susțineți capacitatea femeilor”, a transmis Daniela Drăghici.

De asemenea, cu impact a fost și discursul lui Philip Kandal pe tema vehiculelor autonome și a modului în care ele for transforma viitorul transporturilor, discursul Luizei Flonta, „Vedem cu toții aceeași realitate”, cel al lui Cristian Coman, transmis tocmai din Antarctica, pe tema Rezistenței la antibiotice sau discursul lui Mugur Ciumăgeanu „Oamenii slabi se duc la psiholog. Cei puternici rămân în cuiul normalității”.

Exprimându-se cu pasiune și convingere o mare parte dintre vorbitori au încercat să lămurească, cu exemple „eliberatoare”, ce se ascunde în spatele așa-ziselor adevăruri bătute în cuie.

De ce credem în mituri, au ele sens, sau cât de obiectivă este știința în condițiile în care se răzgândește de la o decadă la alta sau chiar de la o zi de alta au fost întrebările pe care le-a ridicat profesorul Dragoș Iliescu în debutul TEDxCluj. Jurnalistul și astrofizicianul Nic Sârbu a vorbit despre frica de organismele modificate genetic, Ovidiu Covaciu, președinte al Societății Raționaliste Române, le-a adus aminte spectatorilor TEDx Cluj de importanța de a-ți pune la îndoială părerile și de a-ți verifica întotdeauna sursele, în timp ce specialistul în comunicare Mircea Tomescu ne-a amintit că argumentul rațional va triumfa întotdeauna în fața mitului, chiar dacă acest adevăr presupune acceptarea faptului că Adam și Eva au mâncat de fapt ciuperci halucinogene sau că Prâslea cel Voinic a mâncat portocale.

Cu o perspectivă interesantă asupra multitasking-ului a venit profesorul universitar Andrei Miu care a argumentat că nu suntem deloc mai eficienți dacă facem mai multe lucruri în același timp.

„Multitasking-ul este neproductiv și stresant pentru creier, ne obligă să procesăm informația superficial. Trebuie văzut ca o slăbiciune și singurul fel în care putem să luptăm împotriva slăbiciunilor este prin autocontrol”, a transmis Andrei Miu, fondator al Laboratorului de Neuroștiințe Cognitive din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj.

Sara Reardon, publicist în cercetare și politici biomedicale, a împărtășit cu publicul ideea potrivit căreia modificările genetice pot fi folosite pentru a găsi cale de vindecare unor maladii precum malaria, boala Huntington, sau virusul HIV. Mitul pe care a încercat să îl demonteze doamna Maria-Luisa Flonta, profesor de fiziologie și neurobiologie la Facultatea de Biologie a Universității din București, a fost cel conform căruia vedem cu toții aceeași realitate.

„Unii oameni cred că atunci când deschidem ochii vedem realitatea așa cum este. Este punctul de vedere adoptat de marea majoritate a oamenilor și este suficient în viața curentă. Este ceea ce filozofii numesc realism naiv. Dar dacă știm puțină fizică, știm că în natură nu există nici culoare, nici sunet, nici miros, nici gust. Există numai variații electromagnetice, compresii ale aerului, fotoni, diferite molecule cu diferite structuri. Putem cunoaște realitatea doar până la un anumit punct, cu ajutorul senzorilor cu care suntem dotați și cu ajutorul instrumentelor pe care le construim. Este ceea ce filozofii denumesc realism critic”, a precizat Maria Luisa Flonta.

Din Antarctica, Cristian Coman, liderul grupului de Algologie și Metagenomică Microbiană din cadrul Institutului de Cercetări Biologice Cluj ­Napoca, a vorbit despre pericolul real al rezistenței la antibiotice, pe care l-a numit unul dintre cele mai grele războaie pe care trebuie să le ducă umanitatea la ora actuală, în timp ce psihoterapeutul Mugur Ciumăgeanu a vorbit despre problema conștientizării că societatea românească trăiește într-o dezordine discursivă cu privire la cine are nevoie și nu are nevoie de psihoterapie și consiliere psihologică.

Ultima parte a conferinței TEDx a fost cea mai aplaudată de participanții din sală începând cu discursul foarte sincer al Amfianei Gherman, psihoterapeut specializat în relaţii de cuplu care a spulberat mitul conform căruia căsnicia trebuie să dureze toată viața. Din acest speech publicul a mai aflat și că nu este adevărat că dragostea durează trei ani, ea nu durând de fapt mai mult de 18 luni.

„Divorțul nu ar trebui perceput ca un eșec, ci mai degrabă ca o decizie care necesită mult curaj. E foarte dureros să treci printr-un divorț, dar din discuțiile cu clienții mei am remarcat că suferința este la fel de mare dacă cineva trece printr-o despărțire sau divorțează. Din experiența mea am constatat că doare mai mult o relație din trecutul apropiat decât experiența divorțului. Dar e un preț pe care trebuie să-l plătim pentru un viitor mai bun. Dacă ați avea de ales, ați alege o singură căsnicie nefericită, sau mai multe în care sunteți fericiți?”, a lansat întrebarea psihoterapeutul Amfiana Gherman.

Delia Niță a evidențiat, în continuare, că de fapt democrația în România este o stavilă în calea discriminării minorităților și că soluția nu este toleranța atâta timp cât această toleranța este o formă de discriminare.

„În democrațiile consolidate se întâmplă că pe lângă regula conform căreia majoritatea este cea care decide, există și regula conform căreia protejăm drepturile fundamentale ale fiecăruia indiferent de rasă, etnie, religie, dizabilitate, vârstă, gen, orientare sexuală, sau orice alt criteriu identitar. În România există ceea ce se numește toleranță față de diferențele de grup. Ce înseamnă a tolera?Înseamnă că te accept, deși ceva nu este în regulă cu tine. Dacă te tolerez, deși ești rom, deși ai o dizabilitate, se cheamă că te-am discriminat. Ține de fiecare dintre noi, dacă vrem să cunoaștem, să înțelegem, să valorizăm și să creștem de pe urma diferenței în România, sau să o tolerăm”, a transmis Delia Niță.

Adriana Radu, fondatoarea platformei online Sexul vs Barza, a adus argumente convingătoare cu privire la faptul că adulții din România ar trebui să dezvolte un vocabular sexual prin care să le vorbească copiilor despre relațiile sexuale. Adriana Radu a atras atenția că educația sexuală este extrem de necesară în școlile din România, având în vedere că țara noastră are cea mai mare rată a nașterilor în rândul adolescentelor din Europa.

În finalul TEDx 2016, profesorul și antropologul Vintilă Mihăilescu a decretat: „Românii sunt și ei oameni”. Profesorul a demontat mitul care spune că românii sunt excepționali sau că România este o țară excepționalistă.

„Se știe că o serie întreagă de oameni se străduiesc să devină o viață întreagă poeți, pe când românul nu se străduiește pentru că el s-a născut poet. Ei bine, România excepțională este o Românie necunoscută, iar o Românie care nu se cunoaște nu va ști niciodată ce vrea”, a spus Vintilă Mihăilescu.

Ultimul cuvânt al zilei i-a aparținut lui Dragoș Iliescu, specialist în psihologie organizațională și măsurare psihologică:

„Gândirea critică în lumea modernă este din ce în ce mai necesară. Modelul prin care acumulam cunoștințe în urmă cu 30-40 de ani era unul rezonabil de controlat. Acum totul e la o distanță de un click, dar nu ai o sursă ci sute de mii de surse fără a ști care e credibilă. Pentru asta avem nevoie de gândire critică, respectiv de capacitatea de a trage concluzii logice, raționale de pe urma unei colecții de date. În știința modernă nu cred că mai există lucruri absolut definitive și de aceea trebuie să fim mai mult, sau mai puțin, sceptici cu privire la orice. Testați ideile prin observații și experimente, construiți pe acele idei care trec acel test, respingeți ideile care pică acest test și urmați dovezile oriunde vă vor duce, desigur totul ambalat în scepticism. Sistemul nostru de educație nu pune accent pe știință și pe gândire critică. Asta duce la o criză a educației tehnologice, copiii merg spre zone în care le este mai ușor. Viitorul la cum arată acum e destul de sumbru, nu merge neapărat în direcția corectă și problemele societății nu le rezolvă Superman, ci noi. Poate e bine să credem într-un viitor al curiozității, iar știința te învață să descoperi lumea”, a concluzionat Dragoș Iliescu.

Ziua a fost una plină pentru cei aproape 1000 de spectatori care au avut parte nu doar de discursuri ci și de trei momente artistice foarte inspirat alese de organizatori. Un prim moment deosebit a fost performance-ul lui Sebastian Arnold care a adus muzica electronică pe scena TEDx într-un limbaj artistic foarte original. Demonstrația sa a fost urmată, după o altă pauză, de un moment umoristic oferit de Dragoș Muscalu și Rob Pavicsits, componenți ai trupei Just Push Play care și-au încheiat reprezentația cu o constatare foarte clară: „Din Dubai, la Moulin Rouge, nu e TEDx ca la Cluj”. Din seria momentelor artistice a făcut parte și performance-ul de parkour al trupei Primitive. În plus, în pauze, participanții au putut testa produse inteligente la Innovation & Tech Expo.

Tot pe parcursul zilei a fost acordat și TEDxCluj Award celei mai bune propuneri de antreprenoriat inovativ, în urma nominalizării a 15 astfel de idei. Premiul a fost creat din dorința de a evidenția profesioniști care inovează în domeniile lor de activitate. Premiul a fost înmânat de organizatorul și curatorul TEDxCLUJ 2016, Cristian Dascălu, lui Răzvan Marcuș pentru proiectul ArKase, o carcasă inteligentă care transformă în energie tot ceea ce găsește în ambient, de la temperatură, la semnal GSM și oferă, astfel, telefoane independente de prize și încărcătoare.

Citește și:
Revoluția smartphone începe la Cluj: husa de telefon care asigură independență energetică