Deasupra Clujului, cu cel mai tânăr pilot de balon cu aer cald din România

Nu este omul căruia să-i spui că un lucru se poate face doar într-un singur fel și, mai mult ca sigur, nu se numără printre cei care așteaptă ca lucrurile să se întâmple de la sine. În 2016, la 22 de ani, Bogdan Alex a devenit cel mai tânăr pilot de balon din România fiind unul dintre personajele principale din povestea balonului cu aer cald care, în ultimele luni, a putut fi văzut pe cerul senin al Clujului din orice unghi al orașului priveai. „Un pilot de balon trebuie să aibă curaj și trebuie să își cunoască limitele. Nu zice nimeni să nu le depășească, dar să o facă responsabil”, consideră tânărul pilot.

Povestea din spatele „monstrului” ce respiră foc de la Wonderland Cluj Resort a început în data de 8 august 2015 când lui Alex i s-a propus să ia parte la aventura demult visată de proprietarii complexului. Era duminică dimineața și în mai puțin de cinci minute Alex acceptase propunerea de a face parte din echipa care urma să plece în Cehia pentru a vizita una dintre cele mai importante fabrici de construit baloane cu aer cald din lume și pentru a vedea ce înseamnă un zbor cu un astfel de balon. „Eu nu mai zburasem până atunci nici măcar cu avionul”, a mărturisit Alex pentru Transilvania Reporter, în discuția pe care am avut-o într-o zi ploioasă de martie când balonul care trezise Clujul din amorțire cu doar câteva zile înainte aștepta, cuminte, zile mai senine.

Astfel, la fabrica Kubicek din orașul ceh Brno tânărul a văzut în detaliu cum arată un balon cu aer cald și ce sisteme îl pun în funcțiune. Tot atunci a zburat prima dată cu un balon cu aer cald care avea imprimat pe el un leu.

„Nu voi uita, cred, niciodată acel zbor. Am stat în aer în jur de o oră și am atins o înălțime de 1200 de metri. Mi-a fost puțin teamă, dar pe parcurs mi-am revenit. Aterizarea țin minte că nu a fost foarte lină. Depinde tot timpul de vânt. Dacă nu bate deloc, sau să zic că bate cu 1 m/s, aterizarea poți să o realizezi destul de lin. Dar de la 2-3 m/s balonul poate fi culcat de vânt și atunci și nacela se răstoarnă”, explică tânărul în vârstă de 23 de ani.

Marți după-amiaza, Alex și viitori proprietari ai balonului de la Wonderland Cluj Resort se aflau, deja, înapoi în România. Discuția pentru școlarizare în vederea obținerii licenței de zbor începea să se contureze.

„Puteam face și în România școlarizarea, dar ar fi durat câteva luni. Am vorbit însă cu cei de la școala Kubicek și acolo, în Cehia, cursurile ar fi putut avea loc mult mai repede. Trebuia să prindem însă două săptămâni de vreme bună pentru a putea zbura de cel puțin 15 ori. Mi s-au pus în brațe trei manuale și m-am apucat de învățat. În principal a trebuit să învăț multă meteorologie, apoi date tehnice, principii, limitele balonului: să știi când poți zbura, câte persoane poți duce, câte kilograme. Apoi a mai trebuit să învăț și reguli de aviație. A fost nevoie de multă aprofundare. După o săptămână și jumătate și 14 ore de zbor am reușit să mă ridic singur cu balonul. Dacă a fost un moment să îmi fie frică, acela a fost momentul. De obicei, însă, nu pot să zbor singur pentru simplul motiv că balonul mult mai bine îl controlezi când mai este cineva cu tine în nacelă”, precizează Alex.

Balonul aflat în proprietatea Wonderland Cluj Resort este un balon cu aer cald, are 30 de metri înălțime și un volum de 3400 de metri cubi. Acest model este cel mai mare cu care Alex avea permisiunea să zboare când a primit licența. După 100 de ore de zbor piloților le este permis să zboare și cu baloane mai mari, de 6800 de metri cubi, sau chiar de 18.000 de metri cubi, care pot duce în jur de 32 de persoane, pe măsură ce acumulează și mai multe ore de zbor. Turcia, Cehia, Ungaria, Germania sau Marea Britanie sunt țările unde turismul cu baloane cu aer cald este cel mai dezvoltat. Potrivit tânărului pilot, examenul de obținere a licenței a presupus un test cu 120 de întrebări și o parte practică, inclusiv realizarea unui plan de zbor. După ce și-a luat examenul, își amintește Alex, a condus toată noaptea din localitatea cehă Radešín, unde a avut loc testarea, pentru a se întoarce înapoi în România.

„M-am întors la Wonderland, le-am spus că mi-am luat licența și seara la opt am plecat înapoi în Cehia pentru a ne ridica balonul pe care îl comandasem cu câteva luni în urmă la fabrica din Brno”, explică Alex.

Anul trecut, în luna aprilie, balonul de la Wonderland avea să fie pentru prima dată umflat.

„La școală învățasem să zbor liber, dar zbor ancorat nu făcusem. Teoretic am învățat foarte mult, dar au fost și lucruri pe care a trebuit să le descopăr singur. Știu ce au greșit alții, încerc să evit acele greșeli, în rest dacă apar surprize nu pot să fac decât să mă adaptez. Balonul era nou-nouț și fusese umflat doar de cei de la fabrică pentru testare. Am umflat balonul, dar vântul nu ne-a lăsat să facem foarte multe și a trebuit să îl ținem legat de mașini”, precizează Alex cu referire la prima decolare.

În același an, Alex a participat la Iași, la un festival dedicat baloanelor, lăsând însă pilotajul pe mâna lui Dan Chiriac, cunoscut pilot din București. Atunci a fost primul zbor liber pe care l-a avut balonul.

Pentru a umfla un balon este nevoie de minim patru persoane. „Este foarte important ca de fiecare dată să verific dacă totul este la locul lui. Etapele acestea sunt esențiale. Balonul are în vârf un fel de inel pe care sunt prinse niște corzi care țin tot balonul. Dacă la examen nu verifici acel inel, poți considera examenul picat. Mai sunt carabinele care au o ordine în care trebuie așezate, mai este parașuta din vârful balonului prin care dai drumul la aer, ori ca să-l ventilezi, să-l cobori, sau dacă l-ai încălzit prea tare să dai drumul la aer să nu urce așa sus. Montatul ne ia în jur de 20-25 de minute, iar umflatul și aducerea în poziție verticală durează cinci minute. De obicei, eu și colegii mei mergem înaintea clienților să nu îi facem să aștepte prea mult”, declară Alex.

Primul zbor liber al lui Alex cu noul balon de la Wonderland Resort a fost în apropiere de Cluj, alături de niște prieteni care își doreau foarte mult să zboare.

„Era într-o duminică și la ora 6 am dat trezirea. Înainte de a ne ridica, am dat prima dată drumul unui balon cu heliu, pentru a vedea direcția vântului. Văzusem că vântul nu bătea aproape deloc și am zis că nu e o problemă să decolăm și să aterizăm în același loc. Am decolat, dar între timp a început să bată și vântul. Am zburat vreo trei kilometri până am văzut un loc frumos cu iarbă pentru aterizare. Când am ajuns la 200-300 metri altitudine vântul bătea spre nord, dar când am ajuns în vale nu mai bătea spre nord, ci spre vest. Am ridicat balonul din nou. Am văzut un alt loc apropiat să aterizăm și drumuri care duceau la el. Am aterizat pe iarbă, însă nu mi-am dat seama cât de accidentat era drumul până la acel loc de aterizare. Am trimis locația șoferului, dar a durat destul de mult până să ajungă la noi. De obicei le spun clienților că se poate să așteptăm cinci minute după mașină, sau putem aștepta mult mai mult. Important este să fim recuperați. Toată aventura a durat atunci de la cinci și jumătate dimineața până la amiază, în jurul orei 13.00”, povestește tânărul pilot.

Până în luna decembrie a anului trecut balonul nu a fost ridicat deasupra Clujului și chiar și astăzi zboară în baza unor restricții impuse de Aeroportul Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca. „Am încercat anul trecut, prin iunie-iulie, să vedem ce putem face să zburăm deasupra orașului. A fost nevoie de un protocol cu Aeroportul din Cluj, unde mi s-au impus niște limite în funcție de orarul de zbor al avioanelor de linie. Trebuie să comunic permanent cu cei din  turnul de control și să le transmit când decolez, când intenționez să aterizez, când am aterizat. Totul trebuie transmis”, explică Alex. Deși balonul de la Wonderland a fost achiziționat mai mult în ideea de a face reclamă complexului de pe dealul Feleacului, telefoanele din partea clienților au început să sune la începutul acestui an, după zborurile pe care Alex le-a făcut deasupra orașului. Ca urmare, pe site-ul oficial al complexului pot fi făcute programări pentru zboruri ancorate, de agrement, de publicitate sau de eveniment, în funcție de ceea ce doresc clienții. 

„Într-o zi, am pornit de pe platoul de la Sala Sporturilor și, timp de oră, ne-a dus vântul încet înspre Borhanci, pentru ca apoi să ne poarte peste tot cartierul Zorilor până la Sf. Ion, în vale, unde am aterizat. În acea zi cred că s-au adunat vreo 70 de apeluri, atât pe telefonul meu, cât și pe cel de la Wonderland, de la recepție. Tariful pentru zborul liber este de 90 de euro de persoană, cu minim trei persoane în nacelă, ceea ce ar fi 270 de euro, sau maxim patru persoane, 360 de euro. Un astfel de zbor durează între 30-60 de minute. Un zbor ancorat este de 35 de lei de persoană. Când zburăm peste Cluj putem ajunge la maxim 600 de metri înălțime, iar în afara Clujului zburăm de obicei la 300-400 de metri. Din ceea ce am văzut, cam de la 1000 de metri apare senzația de frică. Eu tot timpul le spun clienților că putem zbura și mai jos. De obicei vorbesc mult și clienții nu apucă să se gândească la frica de înălțime. Le spun întotdeauna ce fac acolo sus, le dau indicații la aterizare, deci nu ar avea de ce să își facă griji”, precizează Alex.

Din păcate, spune tânărul, foarte rar reușește să se bucure de zborul pe care îl face în compania clienților săi, pentru că trebuie să comunice tot timpul cu turnul de control, trebuie să fie atent la pasageri, la locul de aterizare. De priveliște se poate bucura maxim cinci minute în timpul unui zbor.

„De primul zbor țin minte că am reușit să mă bucur mai mult, apoi a mai fost un zbor la Sovata. Din păcate, acolo, nu am avut echipaj care să mă ajute și am zburat cu balonul Aeroclubului României, împreună cu Dan Chiriac. Dar dacă zbor deasupra Clujului sunt de foarte puține ori relaxat. Încerc să stau cât mai concentrat, chiar dacă uneori trec deasupra casei unde locuiesc. Se mai întâmplă să merg și la țară, la bunica mea și să vină să îi spună vecinii: «Vezi că iar e Alex în balon». Pentru ea nu e o surpriză pentru că știe că decolez din grădină și aude arzătoarele”, povestește, râzând, tânărul pilot.

În viitor, Alex și-ar dori să obțină licență și pentru baloane mai mari și poate într-o zi să devină instructor. Între timp, va participa la cât mai multe festivaluri din România și din afară dedicate baloanelor cu aer cald pentru a cunoaște piloți și pentru a afla mai multe experiențe pe care nu le poate citi întotdeauna din cărți. Un astfel de eveniment este programat în această primăvară la Războieni, Iași, în perioada 19-21 mai, unde va avea loc a doua ediție a festivalului Magia Baloanelor.