Convorbirile revistei Sinteza: „Încercarea de a fi român” – Dialog între Vasile Dâncu și Irina Petraș

„Irina Petraș a construit în această carte o catedrală a spiritului ardelean”, a declarat sociologul Vasile Sebastian Dâncu despre cartea „Transilvania din cuvinte” a scriitoarei și criticului literar Irina Petraș, președinte al Uniunii Scriitorilor, filiala Cluj.

Cei doi au fost prezenți la evenimentul intitulat Convorbirile revistei Sinteza din cadrul Festivalului Internațional de Carte Transilvania (FICT) și au dialogat pe tema încercării de a fi român și a fi mândru de apartenența la o cultură română nici mai bună, dar nici mai slabă decât altele europene. Tema dialogului a fost dată de prologul cărții Irinei Petraș, „Transilvania din cuvinte”, ediția a doua, care a fost lansată la FICT 2018 tocmai pentru că e o ediție dedicată Centenarului.

Cartea adună laolaltă texte ale mai multor scriitori din Transilvania care descriu felul în care ei văd acest teritoriu încărcat de istorie și cultură, dar și despre emoțiile și stările prin care trec gândindu-se la tot ce înseamnă Ardeal.

Scriitoarea Irina Petraș a mărturisit că momentul care a făcut-o să devină mai atentă la cultura românească și la ideea menirii oamenilor de cultură față în față cu destinul neamului românesc a fost o întâmplare din 1988 pe când lucra ca bibliograf la Biblioteca Județeană „Octavian Goga”. Avea de întocmit o listă cu toți scriitorii români din Cluj, iar o colegă de-a sa, de etnie maghiară, avea de făcut o listă cu toți scriitori maghiari din oraș. A reușit să adune atunci un singur fișier cu nume, nici acela complet, în timp ce colega sa avea trei sau patru. I s-a explicat atunci că în cultura maghiară fiecare om care scrie contează, indiferent că a scris o carte, un articol sau un poem într-o revistă a unei școli, că toți sunt la fel de importanți. Asta, dar și cuvintele bunicii sale, care îi spunea că depinde de ea cum o vede lumea și că dacă vorbește de rău despre sine, la fel vor face și ceilalți, au făcut-o să-și dea seama că dacă noi nu ne prețuim cultura, nici alții nu o vor face.

„Avem tendința de a ne pune cenușă în cap, de a ne considera mai puțin decât suntem. Nu spun că trebuie să ne considerăm mai mult, dar exact cât suntem. Astfel, vom fi considerați egalii celor pe care mereu i-am consideram deasupra noastră”, a mai spus Irina Petraș.

Sociologul Vasile Sebastian Dâncu, unul dintre autorii care au contribuit la ceea ce înseamnă acum „Transilvania din cuvinte” a început prin a spune că lucrarea sa de licență a fost un „Studio psiho-sociologic al gusturilor literare” care încerca să răspundă la întrebarea „De ce scriu oamenii și de ce îi citește publicul?”, iar de această dată a încercat să descopere de ce scriu ardelenii, mai exact ce tipuri de discurs au avut cei care au contribuit la scrierea acestei cărți, dar și care a fost motivația lor.

„E foarte interesant cum își construiesc ardelenii discursul de a fi ardelean și despre ființarea de tip ardelenesc. (…) Blaga spunea că Ardealul este un gând dus până la capăt și un gând dus până la capăt înseamnă întruparea în cuvânt, într-o carte. M-am întrebat de multe ori ce se întâmplă în timp cu scriitorii. Am scris foarte supărat, acum 20 de ani fix, un text pe care l-am numit «Transilvania, patria mea de hârtie și celuloid» în care mă revoltam împotriva unui lucru: Transilvania este mereu o miză politică și electorală. De la București se vede ca un loc unde ardelenii mănâncă slană, beau țuică și îi fugăresc ungurii prin Transilvania, de la Budapesta un loc unde ungurii sunt fugăriți de românii care au venit din munți și le-au luat orașele și satele, în timp ce Transilvania este altceva, este un loc viu, unde oamenii au sentimentul devenirii și de a lăsa ceva în urmă”, a spus sociologul Dâncu în pledoaria sa despre Transilvania și spiritul transilvănean.

La final, amândoi invitații au devoalat proiectele la care lucrează, la invitația directorului FICT, Vasile George Dâncu. Astfel, Irina Petraș a spus că pregătește un album despre viața literară transilvană, o colecție de poezii și proze, cu care dorește să ajungă mai aproape de tineri, clujeni în primul rând, și apoi și alții poate, de aceea nu s-a hotărât încă ce formă va lua acest album, dacă va fi o carte sau un CD. În același timp, Vasile Dâncu, fondator al revistei Sinteza, a spus că a conceput revista ca o metaforă a oglinzii în care include mereu un studiu despre români ca aceștia să se poată privi în oglindă așa cum sunt. După cinci ani de la prima revistă, colecția de articole și contribuții ai unor mari oameni ai României adunată odată cu editarea revistei, va lua forma a trei volume intitulate „Portretul unei națiuni la 100 de ani”.