Clujul, regenerat vizual de artiștii stradali: Tramvaie transformate în galerii de artă și picturi murale în cartiere

Pereții unor clădiri din două cartiere clujene, zona gării și tramvaiele vechi ale Clujului ar putea primi în această toamnă o nouă înfățișare ca parte a unei inițiative de „reîmprospătare” vizuală a orașului și de transformare a acestuia în muzeu de artă stradală.

Cele patru propuneri de regenerare urbană, înscrise pe platforma de bugetare participativă COM’ON Cluj-Napoca, aparțin mai multor artiști ale căror picturi murale sau desene pot fi văzute deja pe clădiri din orașe precum București, Constanța, Craiova, Sibiu sau Timișoara.

Citiți și:

Artiștii galeriei de street art „Launloc” își cer drepturile: Lăsați-ne să colorăm Clujul!

Inițiativele propuse de Novus Ordo Muralis NOM în parteneriat cu Muzeul Pietonilor, Obie Platon Irlo Doidoi, Kero Zen, Grig Vulpe, Raw Cocu și Tristian Tzara sunt gândite pentru spațiul public contemporan din cartierele Mărăști și Mănăștur, dar și în zona Gării și pe tramvaiele model vechi. „Perioada socialistă şi-a pus amprenta asupra arhitecturii şi spaţiului urban dezvoltând noi modele ale spaţiului locuit. Spaţiul architectural s-a transformat în «jungla de beton» care s-a întins ca o pecingine pe suprafaţa oraşelor, uniformizând şi simplificând spațiul locuit, ignorând impactul estetic al zonelor, creând o dizarmonie a compoziţiilor urbane prin imaginea monotonă a ansamblurilor gri. Aceste cartiere «dormitor» neglijează sentimentul frumosului reducând artisticul şi esteticul architectural la confortabil, la funcţia pur utilitaristă”, explică artiștii în textul care le motivează una dintre inițiative, respectiv proiectul „Natură prin cultură”, prin care își propun să identifice o zonă disponibilă din Piața Gării, să ia legătura cu locatarii pentru a înțelege mai bine identitatea locului iar pe baza acestei documentații să deseneze un mural relevant pe unul din pereți.

Artiștii spun că pe lângă schimbarea estetică de suprafaţă, mizele proiectului sunt și de a testa şi consolida coeziunea micilor comunităţi de bloc, „un astfel de proiect fiind imposibil fără deschiderea către inovaţie, fară participarea colectivă şi asumarea actului artistic, comunitatea jucând rolul de co-autor”.

Conform regulamentului proiectului COM’ON Cluj-Napoca, vor fi finanțate acele inițiative care au primit cel mai mare număr de voturi în perioada de derulare a mecanismului de vot, ceea ce înseamnă minim 55 de inițiative. În total s-au înregistrat 101 de grupuri care au propus 161 de inițiative, de la proiecte care propun cluburi de filozofie pentru copii, cursuri de dans de societate, ateliere de scriere creativă, proiecții de film în aer liber, spectacole de teatru, concurs de dezbateri, activități de educație non-formală pentru părinți și copii, ateliere de scriere de benzi desenate etc.

Bugetul total al întregului demers COM’ON Cluj-Napoca este de 445.000 lei, cu o finanțare locală de 400.000 lei, respectiv de 45.000 lei, co-finanțare asigurată de Fundația ERSTE și Banca Comercială Română. Grupurile de inițiativă au putut propune proiecte cu un buget maxim de 9.000 lei, dar alocarea financiară din partea Municipalității va fi de maxim 4.500 de lei. Potrivit regulamentului, dacă proiectul are un buget mai mare de 4.500 lei, este responsabilitatea grupului de inițiativă de a asigura fonduri complementare peste această limită.

Mai jos pot fi accesate și votate cele patru inițiative propuse de grupul Muzeul Pietonilor pe platforma COM’ON Cluj-Napoca:

Regenerare urbană prin Street Art #1 în cartierul Mărăști

http://comoncluj.ro/votes/initiative/138

Regenerare urbană prin Street Art #2 în cartierul Mănăștur

http://comoncluj.ro/votes/initiative/143

Tramvaie Colorate

http://comoncluj.ro/votes/initiative/165 

Natură prin Cultură

http://comoncluj.ro/votes/initiative/148

[stextbox id=”custom”]

Mai multe despre fenomenul de Street Art în România puteți afla, pe larg, în numărul 31 al revistei Sinteza, disponibil începând de vineri, 26 august.

Când arta iese în stradă înseamnă că are ceva grav de spus. Dacă urlă la noi de pe ziduri sau ne face un semn discret la meditație, înseamnă că i s-a umplut paharul, că nu mai poate răbda, că mintea și ochiul ei s-au săturat să vadă și să tacă. Politica absurdă, zădărnicia muncii de Sisif, nedreptatea sărăciei, abuzurile, tot ce revoltă un suflet de artist izbucnește în piață, pe ziduri, în chiar mijlocul „sacru” al Infernului. Treci grăbit spre locul de muncă și gândul de pe zid se agăța de tine. Așa încep toate poveștile interesante. În Occident, arta stradală are o îndelungată tradiție. La noi, primul festival s-a organizat abia în 2011. Astăzi, mai multe orașe au deschis ochii și în loc să taie amenzi organizează festivaluri de artă stradală. Dar și așa, prea multă Românie a rămas să-și ducă tăcută sărăcia și urâțenia mai departe. În timp ce prea mulți artiști au rămas să-și ducă singurătatea mai departe. Dar dacă se vor întâlni, cele două Românii…nu sunteți curioși să știți ce ar putea ieși?

[/stextbox]