50.000 de lei pentru salvarea palmierului-mamă din Grădina Botanică din Cluj

Dacă cele 170 de soiuri de lalele pe cale să înflorească nu îi vor impresiona pe turiștii care vizitează în aceste zile Grădina Botanică din Cluj, atunci cu siguranță o va face palmierul de peste 16 metri care a evadat de ani buni prin acoperișul celei mai înalte sere din grădină.

„Nepoțelul meu are șase ani acum și, pentru el, Grădina Botanică echivalează cu palmierul acela care a spart sera și a ieșit de acolo”, precizează Angela Pui, inginer horticol la Grădina Botanică din Cluj. Asemenea nepoțelului doamnei Angela Pui, mai sunt și alți clujeni sau turiști care după o vizită în Grădina Botanică rămân cu imaginea palmierului-erou.

În acest moment, o mare problemă cu care se confruntă conducerea și personalul Grădinii Botanice din Cluj este lipsa unei finanțări substanțiale prin care complexul de sere să fie restaurat. În condițiile actuale, cel mai vechi palmier al grădinii, un exemplar în vârstă de 150 de ani, a ieșit de câțiva ani prin sticla acoperișului celei mai înalte sere din complex și este o chestiune de timp până când celelalte exemplare îl vor urma. Cele trei sere care se vizitează acum au fost construite ulterior amenajării grădinii, în 1960, după serele din 1925 când s-a deschis grădina și, de atunci, nu au mai fost renovate. Sera palmierilor este impresionantă prin înălțime și prin palmierii curmali de Canare care se găsesc în natură doar în Insulele Canare.

„Ne-am dori, bineînțeles, restaurarea și reamenajarea complexului de sere pentru că oricât este de înaltă cea de 16 metri, nu este de ajuns pentru acești palmieri de talie mare. Dacă ea ar putea fi ridicată undeva la măcar cinci metri, ar fi extraordinar. Practic, cel mai înalt dintre palmieri iese afară prin cupolă și palmierul nu este un arbore pe care să îl poți scurta pentru că are vârful de creștere sus și dacă l-ai tăiat, a murit. De aceea ne-am dori o reamenajare a serelor, poate construcția unor sere mai moderne, păstrând un aspect tradițional. Căutăm surse de finanțare, poate sponsori generoși. Alte grădini botanice din străinătate sunt finanțate și în acest sistem”, a precizat directorul Grădinii Botanice din Cluj, Cosmin Sicora.

Din păcate, exemplarul care în prezent are vârful afară este femelă și biologii Grădinii Botanice nu pot renunța foarte ușor la el.

„S-a pus problema să îl tăiem pentru că avem alții tineri. Era o soluție, dacă nu ar fi fost singurul exemplar femel care face semințe. La curmal așa se întâmplă, de obicei se pune un exemplar mascul la zece exemplare femele pentru a se face polenizarea pentru producerea semințelor și a fructelor. Acesta pe care îl avem este un curmal spontan, cum este la noi mărul pădureț. Este de fapt un curmal «pădureț», sălbatic. La vârf, în această perioadă are ciorchine și câteva fructe. Palmierii, cu câteva excepții, se înmulțesc numai prin semințe. Foarte multe plante, când s-a construit Grădina Botanică, au fost aduse prin colaborările pe care profesorul Borza le avea cu diverse grădini botanice. Acești palmieri au fost aduși din Viena, de la Schönbrunn și probabil aveau în jur de 30-40 de ani atunci”, a precizat pentru Transilvania Reporter biologul Crina Mocan.

În primul rând, spune Crina Mocan, serele ar avea nevoie de schimbarea sticlelor și bineînțeles de găsirea unei soluții pentru uriașii palmieri. „Mie îmi este rușine de vizitatori când mă gândesc că îl văd ieșind prin acoperiș. Într-un an i-am tăiat frunzele și i-am lăsat doar vârful de creștere și am pus cu un angajat de-al nostru un policarbonat în acoperiș, dar așa putere a avut vârful încât a ieșit din nou afară. Mai intervine apoi problema că nu orice sticlar este dispus să se urce la asemenea înălțime și de aceea poate va trebui să colaborăm cu o echipă de alpiniști”, a mai precizat biologul Crina Mocan, responsabilă de complexul de sere al Grădinii Botanice „Alexandru Borza” din Cluj.

Potrivit directorului Cosmin Sicora, prin Fondul de Dezvoltare Instituțională, Universitatea Babeș-Bolyai va aloca Grădinii Botanice o finanțare pentru extinderea sistemului de sere cu o seră experimentală, didactică, însă în proiect nu este prevăzută renovarea serelor existente.

„Din păcate, un proiect de renovare și înălțare a serelor nu ar fi fost eligibil pentru această finanțare, date fiind condițiile impuse. Vom încerca în continuare să găsim soluții. Cert este că ar fi nevoie de minim 50.000 de lei pentru înălțarea serei în zona palmierului și, bineînțeles, de o sumă mult mai mare pentru refacerea întregului complex. Până la urmă, însă orice sumă este binevenită”, a precizat Cosmin Sicora pentru Transilvania Reporter.

Grădina Botanică din Cluj aparține în proporție de 100% de Universitatea Babeș-Bolyai.