Trăind (şi murind) cu virusul. O incursiune în viitorul pandemiei

Infectarea prefectului din Cluj, Mircea Abrudean, aduce un omagiu nedorit  devotamentului cu care acesta s-a angajat în lupta împotriva coronavirusului şi, totodată, relevă riscurile la care sunt expuşi cei aflaţi în linia intâi şi familiile lor. Din fericire, se pare că starea de sănătate a soţilor Abrudean şi a băieţelului lor de nouă luni este bună, toţi fiind asimptomatici.

Soţii  Abrudean au fost depistaţi pozitiv cu Covid-19 oarecum din întâmplare, după ce au ajuns cu copilul la spital din pricina unei stări febrile pe care au pus-o pe seama ieşirii dinţilor. Dacă nu s-ar fi ajuns astfel ca băieţelul să fie testat pentru Covid-19, sunt toate şansele ca întreaga familie să fi trecut prin boală fără să o ştie. Acest lucru ridică mai multe întrebări.

În primul rând, care este răspândirea reală a virusului în comunitate, constatând că există cazuri de transmitere comunitară despre care medicii ar putea să nu aibă habar? Neavând la dispoziţie studii locale, să ne uităm la studiile altora. Un răspuns provizoriu la această întrebare l-a dat luna trecută Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor din SUA, CDC, publicând date care sugerează că pentru fiecare infecție documentată din Statele Unite, au existat în medie alte 10 cazuri care nu au fost înregistrate, probabil pentru că erau foarte ușoare sau asimptomatice. Dacă ne bazăm pe estimarea celor de la CDC, numărul celor infectaţi până acum în judeţul Cluj ar fi de 7000, din aproximativ 700.000 de locuitori. Astfel că  un clujean din o sută  ar fi contactat boala până acum, o cifră nu neapărat alarmantă, privind la ce s-a întâmplat până acum, dar îngrijorătoare în perspectiva valului doi pandemic, din toamnă. Atunci când răcirea vremii îi va spori agresivitatea, virusul va avea atunci la dispoziţie în Cluj destule gazde neimunizate pe care să le infecteze

Se mai pune o a doua întrebare la care, de asemenea, oamenii de ştiinţă nu au  încă un răspuns definitiv: Cât de mortal este acest virus? Dacă există mai multe infecții asimptomatice decât s-a crezut, atunci virusul poate fi mai puțin mortal decât o arată statisticile. Şi acesta este un  calcul dificil. Joi, după ce Organizația Mondială a Sănătății a organizat o întâlnire online de două zile cu 1.300 de oameni de știință din întreaga lume, şeful ştiinţific al organizaţiei, dr. Soumya Swaminathan, a declarat că, pentru moment, consensul este că rata de fatalitate a infecţiei, I.F.R.,  este de aproximativ 0,6 la sută – ceea ce înseamnă că riscul de deces este uzual mai mic de 1 la sută. Cea mai favorabilă estimare pentru Statele Unite, evidenţiată de această dată de o simulare făcută de cei de la CDC,  este o rată de fatalitate de 0,4 la sută.

Diferenţa între cifrele înaintate de OMS pentru întreaga lume şi CDC pentru Statele Unite poate fi explicată dacă admitem că rata deceselor este influenţată de diferiţi factori locali. Ea va fi mai mică acolo unde există un număr mare de paturi la terapie intensivă şi de aparate de menţinere a vieţii. Până în prezent, în majoritatea țărilor, aproximativ 20 la sută dintre toți pacienții confirmați cu Covid-19 au avut nevoie de oxigen suplimentar sau chiar de o formă de îngrijire mai specializată, spune dr. Janet Diaz, șefa peste programul de urgență al OMS, citată de New York Times. Astfel că, acolo unde astfel de proceduri medicale sunt disponibile, numărul celor decedaţi va fi mai mic. La fel, rata de deces e mai mică în ţările şi comunităţile cu populaţie tânără şi în formă. În schimb creşte printre cei bătrâni sau obezi. În plus, factori noi sunt aduşi în ecuaţie. Potrivit unor dovezi recente, persoanele cu grupa de sânge A sunt mai susceptibile să dezvolte cazuri grave de îmbolnăvire, scrie NYT.

Luând de bună cifra medie estimativă înaintată de OMS, şi socotind că, în absenţa unui vaccin, imunizarea colectivă nu va fi atinsă decât atunci când 60 la sută din populaţie va fi infectată, numărul total al deceselor provocate de Covid-19 în judeţul Cluj ar ajunge să depăşească 2.500, putând trece de 4.000 dacă secţiile ATI nu vor face faţă. La nivelul ţării s-ar putea înregistra peste 60.000 de victime, poate chiar peste 100.000. Virusul rămâne aşadar o ameninţare majoră. Pentru ca rata deceselor să fie cât mai mică e vital să existe în permanenţă suficiente paturi în saloanele de terapie intensivă.

Acest obiectiv e mai uşor de îndeplinit vara, când virusul e mai slab. Dar rata mortalității se poate schimba pe măsură ce se apropie iarna. Mulți experți intervievaţi de New York Times se tem că numărul infecţiilor şi, implicit, al deceselor, va creşte din toamnă, întrucât vremea mai rece îi obligă pe oameni să  stea în interior, unde sunt mai predispuși să se infecteze reciproc. În plus, Michael T. Osterholm , director al Centrului pentru Boli Infecțioase de la Universitatea din Minnesota, notează că, în fiecare din cele opt pandemii de gripă care au lovit Statele Unite începând din 1763, un prim val relativ ușor a fost urmat de un val mai mare, mult mai letal, câteva luni mai târziu. Peste o treime din totalul persoanelor ucise de gripa spaniolă, care a durat din martie 1918 până la sfârșitul anului 1920, au  murit în perioada scurtă dintre septembrie și decembrie 1918, la aproximativ șase luni după ce virusul a izbucnit.

„Vom merge mult mai sus (cu numărul de cazuri, n. r.) în următoarele 12-18 luni”, spune dr. Osterholm. „Deoarece SARS CoV-2  este un coronavirus, nu un virus gripal, este posibil să nu urmeze același model, dar să nu neglijăm că el se transmite mult mai eficient decât gripa”.

De aceeaşi părere este şi dr. Tobias Welte,  profesor de medicină pulmonară și membru al grupului de lucu COVID-19  din Germania. Într-un interviu pentru Europa Liberă, el a explicat că, deşi vremea călduroasă încetineşte răspândirea virusului, cel de al doilea val al pandemiei, din toamnă,  nu va putea fi prevenit. Nimeni nu ştie acum intensitatea acestuia şi cum putem să ne protejăm în absenţa unui vaccin. „Singurul lucru pe care îl putem face este, chiar dacă începem redeschiderea, să aplicăm măsurile de prevenire, care au avut succes. Cea mai importantă dintre acestea este distanțarea socială”, a spus specialistul german pentru sursa citată.

Dr. Tobias Welte atrage atenţia că sezonul rece vine și cu un risc crescut de infectare cu virusul gripal. De aceea, spune el, cea mai bună protecție, alături de măsurile de distanțare fizică și purtarea măștii, o reprezintă vaccinarea: vaccinarea împotriva gripei, împotriva pneumoniei bacteriene şi vaccinarea pneumococică,  pentru a reduce riscul ca pacienţii să dezvolte mai multe infecţii conjugate.