Până să apară tulpina românească, britanicii raportează o nouă mutaţie îngrijorătoare a SARS-CoV-2. Ce se ştie până acum despre varianta Delta Plus

Specialiştii în boli infecţioase sunt îngrijoraţi de posibila apariţie a unei tulpini româneşti a virusului SARS-CoV-2, favorizată de transmiterea comunitară scăpată de sub control, la fel cum s-a întâmplat atunci când a apărut varianta Beta în Marea Britanie. Şi totuşi, englezii par să ne-o fi luat din nou înainte.

O așa-numită variantă Delta Plus a coronavirusului este prezentă în buletinele de ştiri internaţionale, după ce un fost oficial din domeniul sănătății din SUA a remarcat prevalența sa crescândă în Marea Britanie și a solicitat „investigaţii urgente”, relatează revista Fortune.

Scott Gottlieb, fost comisar al Agenţiei pentru Alimente şi Medicamente din SUA (FDA) timp de doi ani, sub fostul președinte Donald Trump, a postat duminică pe Twitter că cercetătorii trebuie să afle cât mai repede dacă Delta Plus este mai transmisibilă și mai periculoasă decât Delta. Ulterior, el a subliniat că nu există „motive de îngrijorare imediată”, dar că apariţia Delta Plus arată că e „nevoie de sisteme robuste pentru a identifica şi a determina caracteristicile noilor variante”.

Având în vedere acest apel la prudenţă al savantului american, Fortune trece în revistă ce se ştie despre Delta Plus până acum.

De ce se numește Delta Plus?

Există mai multe variante Delta Plus, cea evidențiată de Gottlieb fiind cunoscută sub numele de AY.4. Toate sunt subvariante ale Delta, care a fost reperată pentru prima dată în India și care a devenit ulterior tulpina predominantă a coronavirusului în întreaga lume. Una dintre mutațiile Delta Plus, cunoscută sub numele de K417N, se găsește și în varianta Beta, care a fost identificată pentru prima dată în Africa de Sud.

Delta Plus a fost identificată întâi în Marea Britanie, deși se crede că provine tot din India. Autoritățile indiene au etichetat-o drept „o variantă de îngrijorare”, termenul pe care Organizația Mondială a Sănătății (OMS) îl foloseşte pentru variantele deosebit de îngrijorătoare, cum ar fi Delta și Beta. Ministrul indian al sănătății a spus că acest lucru se datorează faptului că Delta Plus este deosebit de transmisibilă și potențial rezistentă la tratamentul cu anticorpi monoclonali.

Cu toate acestea, observatorii externi spun că este prea devreme pentru a trage astfel de concluzii.

Ce știm despre Delta Plus?

Un studiu condus de Institutul Leibniz din Germania a arătat, la începutul acestei luni, că Delta Plus era, la fel ca Delta, de altfel, mai eficientă decât alte variante în invadarea celulelor pulmonare și mai rezistentă la tratament. Delta Plus pare să reziste în special acţiunii anticorpilor monoclonali, care, în mod obişnuit, pot preveni spitalizarea în unele cazuri de infecție COVID-19.

Cu toate acestea, directorul studiului, Stefan Pöhlmann, a declarat că vaccinurile oferă o protecție comparabilă împotriva ambelor tulpini, ceea ce înseamnă că „Delta Plus nu este semnificativ mai periculoasă decât Delta”.

Studiul a constatat că o combinație a vaccinurilor Oxford / AstraZeneca și Pfizer / BioNTech „ar putea oferi o protecție deosebit de robustă” împotriva Delta și Delta Plus. Un studiu separat a constatat că vaccinul Covaxin din India este şi el eficient împotriva Delta Plus, la fel și împotriva Delta.

Va deveni Delta Plus varianta dominantă?

Scott Gottlieb, aflat acum în conducerea Pfizer, a spus în tweet-ul său că versiunea AY.4 a Delta Plus se răspândește rapid în Marea Britanie și reprezintă 8% din toate cazurile secvențiate acolo. De asemenea, este în creștere în India. Cu toate acestea, imaginea globală nu sugerează încă faptul că Delta Plus se răspândeşte în cea mai mare parte a lumii. Acest lucru sugerează că nu poate întrece varianta Delta originară. Gottlieb a asociat creșterea Delta Plus cu cea mai mare creștere a numărului de cazuri zilnice din Marea Britanie în ultimele trei luni. Într-adevăr, rata infecțiilor în Regat se apropie de vârful infectărilor din cel de-al doilea val, de iarnă trecută, peste 40.000 de cazuri noi fiind identificate în fiecare zi.

Cu toate acestea, scrie Fortune, există şi alţi factori care pot explica fenomenul, unul dintre ei fiind, probabil, reticența adolescenților britanici de a se vaccina înaintea revenirii lor la școală. Potrivit cifrelor recente, doar 15 autorități locale din Anglia au reușit să vaccineze cu prima doză un sfert din tinerii cu vârste între 12 și 15 ani. În cea mai mare parte din ţară, rata de vaccinare la adolescenţi este sub 10 la sută.