Medic clujean din Olanda, menţionat de Scientific American: Vaccinarea antigripală ar putea reduce riscul infectării cu SARS-CoV-2

Oficialii din domeniul sănătății îndeamnă populaţia să se vaccineze antigripal anul acesta, în speranța de a contracara o dublă pandemie de iarnă – situație în care epidemia Covid-19 se suprapune peste valul de gripă sezonieră. Dar un nou studiu, citat de prestigioasa publicaţie Scientific American, sugerează că ar putea exista un motiv sulimentar pentru a ne vaccina antigripal: se pare că vaccinul împotriva gripei comune reduce riscul îmbolnăvirii cu Covid-19.

Cercetarea amintită de prestigioasa publicaţie ştiinţifică de peste Ocean este condusă în Olanda de un medic român, absolvent în Cluj. Studiul indică faptul că vaccinul împotriva virusului gripal poate, de asemenea, stimula rezistenţa organismului în faţa mai multor tipuri de infecţii, inclusiv să combată noul coronavirus.

După cum precizează Scientific American, cercetarea este în concordanță cu alte studii recente, care indică efecte similare ale vaccinului antigripal. Totuşi, cercetarea condusă de profesorul de origine română este una preliminară și ea trebuie consolidată de experimente mai riguroase.

În noul studiu, Mihai Netea, imunolog la Centrul Medical al Universității Radboud din Olanda, și colegii săi au trecut în revistă bazele de date ale spitalului pentru a vedea dacă angajații care au fost vaccinați împotriva gripei în sezonul 2019-2020 au fost mai mult sau mai puțin infectați cu SARS-CoV-2. Cercetătorii au descoperit că persoanele care au primit un vaccin antigripal au avut cu 39 la sută mai multe șanse de a nu fi testaţi pozitiv pentru coronavirus, începând cu 1 iunie 2020. În timp ce 2,23 la sută dintre angajații nevaccinați au fost testaţi pozitiv, procentul celor vaccinaţi a foat de doar 1,33 la sută. Netea și echipa sa și-au publicat concluziile pe serverul de preimprimare MedRxiv, în data de 16 octombrie, relatează Scientific American.

Dar aceste constatări nu demonstrează că vaccinurile antigripale previn Covid-19, avertizează publicaţia. „Acesta este un studiu interesant, dar nu oferă dovezi definitive”, spune Ellen Foxman, imunobiolog și patolog clinic la Școala de Medicină de la Yale, citată de scientificamerican.com. Ar putea exista alte explicații pentru asocierea pe care oamenii de știință de la Radboud și colegii lor au găsit-o. De exemplu, persoanele care aleg să primească un vaccin antigripal pot fi mai atente la starea lor de sănătate, în general, şi, ca atare, sunt mai susceptibile de a urma liniile directoare de prevenire a Covid-19 ca persoanele care nu se vaccinează. Netea este de acord, menționând că e desigur posibil ca un comportament general preventiv să fie mai eficient împotriva Covid-19 decât vaccinarea antigripală.

Studii precum cel condus de medicul român, care găsesc corelații între comportamente și rezultate, nu pot stabili o relaţie de tip cauză – efect, aminteşte publicaţia americană. Stabilirea faptului că vaccinul împotriva gripei previne efectiv COVID-19 „necesită mari studii clinice la nivelul populației [generale]”, spune Maziar Divangahi, imunolog pulmonar la Institutul de cercetare al Centrului de Sănătate al Universității McGill. Intervievat de Scientific American, Netea recunoaște acest lucru, dar subliniază că un astfel de studiu clinic ar necesita ca unui grup aleator de subiecți să li se refuze vaccinarea împotriva gripei. „Nu este etic”, spune el.

Doctorul Netea și echipa sa au efectuat, de asemenea, un experiment de laborator care a evidenţiat modul în care vaccinurile împotriva gripei ar putea preveni infecțiile cu coronavirus. În primul rând, au purificat celulele sanguine prelevate de la persoane sănătoase. Apoi au expus unele dintre celule la vaccinul Vaxigrip Tetra gripal, produs de Sanofi Pasteur, și au lăsat celulele să se dezvolte timp de șase zile. După aceea, cercetătorii au expus celulele la SARS-CoV-2 și le-au analizat o zi mai târziu.

Celulele care fuseseră „contaminate” cu vaccinul antigripal au produs mai multe tipuri de molecule imune împotriva virusului, cunoscute sub numele de citokine, decât cele care nu fuseseră expuse vaccinului. Deși astfel de molecule pot fi dăunătoare pacientului atunci când sunt produse în etapele târzii ale îmbolnăvirii cu  COVID-19 – declanşând așa-numita furtună de citokine, care poate deteriora multe organe ale corpului – citokinele produse la începutul procesului de infecție sunt utile, explică doctorul Divangahi. Ele atacă agentul patogen, făcând infecția mai ușoară.

Scienific American e de acord că ar putea părea extraordinar ca un vaccin conceput pentru a proteja contra unei infecții ar putea oferi protecţie și împotriva altora. Dar, precizează publicaţia, un număr tot mai mare de cercetări sugerează că acest lucru are loc, de fapt, printr-un proces numit „imunitate înnăscută antrenată”. Se știe că vaccinurile funcționează prin stimularea sistemului imunitar adaptiv, determinând organismul să producă anticorpi care pot recunoaște și ataca un agent patogen specific, dacă este întâlnit din nou. Însă studii recente sugerează că unele vaccinuri antrenează, de asemenea, sistemul imunitar înnăscut cu acțiune mai rapidă și mai puțin specifică, îmbunătățind capacitatea sa de a combate multe tipuri de infecții. Vaccinurile par să realizeze acest lucru prin reprogramarea celulelor stem, care dau naștere celulelor implicate în acest răspuns imun înnăscut timpuriu, notează Scientific American.

„Există dovezi din literatura de specialitate că imunitatea antrenată există și poate oferi o protecție largă, în moduri neașteptate, împotriva altor agenți patogeni, în afară de cei îmotriva cărora vaccinul a fost conceput”, spune Ellen Foxman, imunologul de la Yale citat  mai sus.

Deși rezultatele au fost în general mixte, alte studii recente au asociat vaccinurile antigripale – precum și alte vaccinuri – cu un risc mai scăzut de COVID-19. În două lucrări, una publicată în revista Vaccines în septembrie și cealaltă în Journal of Medical Virology, în iunie, cercetătorii au descoperit că ratele COVID-19 erau mai mici în regiunile din Italia, unde procentele mai mari de adulți cu vârsta de 65 de ani și peste au primit vaccinul antigripal. De asemenea, cercetătorii de la Clinica Mayo, un centru medical academic american, au constatat că adulții care au primit vaccinuri împotriva gripei, poliomielitei, varicelei, rujeolei-oreionului-rubeolei (MMR), Haemophilus influenzae tip B (Hib ), hepatitei A sau B sau bolii pneumococice în ultimii cinci ani au fost mai puțin predispuse să fie testate pozitiv pentru noul coronavirus decât persoanele care nu au primit niciunul dintre vaccinuri.

În prezent sunt în curs de desfășurare aproape două duzini de studii clinice în întreaga lume pentru a determina dacă vaccinul împotriva tuberculozei Bacillus Calmette-Guérin (BCG) ar putea proteja împotriva COVID-19. Scientific American menţionează că doctorul Netea contribuie la unul dintre acestea. Vaccinul BCG a fost asociat unui risc redus de infecții și de mortalitate generală la copii chiar și atunci când tuberculoza nu se răspândește într-o anumită regiune. În noul studiu al doctorului român, el și echipa sa au expus un subset de celule imunizate anterior cu vaccinul BCG la virusul antigripal. Ei au descoperit că expunerea la ambele vaccinuri a crescut producția de citokine chiar mai mult decât vaccinul împotriva gripei. Netea spune că intenționează să deruleze studii suplimentare pentru a determina efectele vaccinului antigripal în privinţa riscului de infectare cu COVID-19, inclusiv în rândul persoanelor în vârstă.

Deocamdată, însă, aşa cu arată publicaţia americană, există mai multe întrebări decât răspunsuri. „Nu suntem încă în poziţia să le spunem oamenilor să se vaccineze antigripal, deoarece astfel se pot feri de Covid-19”, spune Ellen Foxman. Dar, adaugă ea, oamenii ar trebui totuși să accepte vaccinul împotriva gripei pentru că, cel puțin, „îi va proteja de gripă”, relatează Scientific American.

Absolvent, în 1993, al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj, doctorul Mihai Netea, profesor de medicină experimentală la Centrul Medical Radboud din Nijmegen, are descoperiri semnificative în domeniul imunologic și al bolilor infecțioase, fiind considerat un deschizător de drumuri în cercetarea sistemului imunitar. În 2016, el a câștigat premiul Spinoza, cel mai prestigios premiu care se acordă în Olanda pentru cercetare, în valoare de 2,5 milioane de euro.

Articolul integral din Scientific American:

https://www.scientificamerican.com/article/a-flu-shot-might-reduce-coronavirus-infections-early-research-suggests/