Jurnal din timpul epidemiei (23). Nu toată lumea stă

La prima oră, luni dimineața, orașul părea liniștit. Dar se va dovedi doar o aparență. Muncitorii au plecat  mai devreme, spre Bulevardul Muncii și spre Someșeni aceia care mai merg în hale. În Cluj sunt multe firme de servicii care pot practica „telemunca” și pentru care se lucrează  de acasă. Majoritatea în IT. De aceea se creează o aparentă stare de încremenire.

Însă nu e așa. Firmele de IT continuă să lucreze. Unii angajați ne-au mărturisit că managerii comunică permanent cu ei și-i asigură că totul e bine. Singura schimbare ar fi că unora li s-a propus să-și ia concedii acum pentru ca atunci când revin la firmă, la vară, și vor avea multe proiecte, să nu înceapă cererile de concedii. Se pare că angajați au înțeles și se conformează.

Pe strada Bună Ziua, se lucrează de zor la asfaltări. În grupuri nu mai mari de zece oameni, cu măști și mănuși, se muncește.

La magazinul de bricolaj și materiale de construcții de pe Calea Turzii, coada cumpărătorilor depășește lungimea halei. E primăvară, motivează ei, vrem să ne luăm unelte, puieți, materiale, să mai reparăm prin curte sau în case.

La Emerson, una dintre cele mai mari întreprinderi din oraș, 2300 de angajați au fost trimiși să lucreze de acasă. În hale au rămas doar 400. Directorii spun că le-au creat condiții de igienă și protecție maximă.

Finanțele clujene transmit că pentru cei care plătesc  impozitul acum, li se aplică o reducere de 10%. „Contribuabilii plătitori de impozit pe profit care achită impozitul datorat pentru trimestrul I 2020, respectiv pentru plata anticipată aferentă aceluiași trimestru, până la termenul scadent de 25 aprilie, beneficiază de o bonificație calculată asupra impozitului datorat: 5% pentru contribuabilii mari, 10% pentru ceilalți contribuabili”, se spune în comunicat.

ClusterRo, asociația care reprezintă la nivel național și internațional al clusterele din România, solicită o intervenție a statului în economie de 15% din PIB – 30 de miliarde de euro, la nivelul actual al PIB nominal al României, dat fiind impactul estimat al crizei economice.

„O intervenție de 30 miliarde acum ar putea ajuta economia românească să nu intre în recesiune (sau să treacă pe minus doar pe termen foarte scurt) și să încheie anul la un nivel bun, chiar pe creștere de la an la an, situație care ar plasa România pe o poziție mult mai bună la nivel internațional ca economie, competitivitate globală”, au spus ei.

Asociația producătorilor clujeni „Produs de Cluj”, dar și Universitatea de Științe Agricole, au trecut la marketing on-line și livrări la domiciliu. La fel și mulți alți producători, de la Panemar la apicultorul din Mociu, toți caută variante de supraviețuire economică pe timp de criză și le găsesc. Aduc produsele la ușa cumpărătorului.

Potențialul câștig al acestor vremuri s-ar putea concretiza în adoptarea, de către administrație, dar și societăți comerciale a unor proceduri mai flexibile, moderne și care să contribuie la progresul de care o economie ca a noastră are atât de mare nevoie.

Foto Dan Bodea