Boala preşedintelui aruncă SUA într-un scenariu din House of Cards

Rezultatul pozitiv al testului pentru coronavirus pune sub semnul întrebării viitorul campaniei electorale a domnului Trump, cu doar 33 de zile înainte de alegerile din 3 noiembrie, comentează cotidianul New York Times (NYT) în ediţia de dimineaţă. Chiar dacă domnul Trump, 74 de ani, rămâne asimptomatic, va trebui să se retragă din campanie și să rămână izolat în Casa Albă pentru o perioadă de timp necunoscută. Dacă el se îmbolnăvește sever, atunci se pune chiar problema dacă preşedintele mai poate rămâne în cursă.

Chiar dacă preşedintele nu se îmbolnăvește grav, testul pozitiv s-ar putea dovedi devastator pentru zestrea sa politică, având în vedere politica sa de minimizare a gravității pandemiei. Cu toate că virusul devastează țara și ucide în jur de 1.000 de americani în fiecare zi, preşedintele a afirmat în repetate rânduri că virusul „va dispărea” şi că situaţia este sub control, împotriva opiniei oamenilor de ştiinţă, menţionează NYT.

Domnul Trump a refuzat luni de zile să poarte mască în public, cu excepția câtorva ocazii, și a pus la îndoială în mod repetat eficacitatea acestora, în timp ce persifla precauţiile luate de contracandidatul său, Joe Biden.

Efectul testării pozitive a preşedintelui asupra campaniei e însă cel mai puţin grav lucru care i se poate întâmpla preşedintelui. Aflat în al optulea deceniu de viață, domnul Trump aparține categoriei de vârstă considerată cea mai vulnerabilă la coronavirus. Opt din 10 decese atribuite COVID-19 în Statele Unite au fost printre bolnavii peste 65 de ani.

În plus, nivelul de colesterol raportat îl plasează pe domnul Trump în categoria obez pentru înălţimea sa, un alt factor major de risc. Bineînţeles că, spre deosebire de mulți dintre cei care nu au făcut faţă virusului, el va avea cele mai bune îngrijiri medicale disponibile, ceea ce însă nu îl va favoriza în ochii alegătorilor, estimează publicaţia americană.

Cert este că, dacă domnul Trump devine simptomatic, ar putea dura câteva săptămâni ca să-și revină. Conform celui de-al 25-lea amendament la Constituţie, un președinte aflat în incapacitate medicală are opțiunea de a transfera temporar puterea vicepreședintelui și își poate revendica autoritatea ori de câte ori se consideră apt pentru funcție.

De când amendamentul a fost ratificat în 1967, președinții americani au făcut acest lucru doar de trei ori. În 1985, președintele Ronald Reagan a fost supus unei colonoscopii și i-a cedat temporar puterea vicepreședintelui George Bush, deși nu a menționat în mod explicit în acest sens amendamentul constituţional. Președintele George W. Bush a invocat amendamentul de două ori pentru a preda temporar puterea vicepreședintelui Dick Cheney în timpul procedurilor de colonoscopie la care a fost supus în 2002 și 2007.

Conform Legii succesiunii prezidențiale, dacă atât domnul Trump, cât și vicepreşedintele Pence, intră în incapacitate de a-şi exercita funcţia, președintele Camerei, democrata Nancy Pelosi ar prelua şefia Casei Albe. În primăvară, Casa Albă a spus că nu are niciun plan pentru o astfel de eventualitate. „Nu ne imaginăm aşa ceva”, a declarat atunci Kayleigh McEnany, secretarul de presă de la Casa Albă. „Îl menținem pe președinte sănătos. Îl menținem pe vicepreședinte sănătos. Ei sunt sănătoși în acest moment și vor continua să fie”.

Există o lungă istorie a președinților care se îmbolnăvesc grav în funcție, inclusiv unii afectați în timpul epidemiilor. Preşedintele George Washington a fost aproape de moarte în timpul epidemiei de gripă care a răvăşit al doilea an al mandatului său, în timp ce Woodrow Wilson s-a îmbolnăvit la discuțiile de pace de la Paris de după primul război mondial. Unii specialiști și istorici cred că el a fost infectat cu virusul gripei spaniole care a devastat lumea din 1918 până în 1920.

Patru președinți au murit în funcție de cauze naturale: William Henry Harrison, Zachary Taylor, Warren G. Harding și Franklin D. Roosevelt, în timp ce Wilson a suferit un accident vascular cerebral și Dwight D. Eisenhower a avut un atac de cord în primul său mandat și un accident vascular cerebral în al doilea. Alți patru au fost asasinați în funcție: Abraham Lincoln, James A. Garfield, William McKinley și John F. Kennedy.

Dar astfel de crize de sănătate în Casa Albă au fost mai rare în ultimii ani, menţionează New York Times De când Reagan a fost împușcat în 1981, niciun președinte nu s-a confruntat cu o afecțiune care pune viața în pericol în timp ce se află în funcție.