Șvabul sătmărean care a cucerit Europa

Johann Brutler a înființat Cramele Nachbil în anul 1999

Un șvab sătmărean, revenit acasă după 20 de ani petrecuți în Germania, a făcut din vinul de Beltiug un brand recunoscut la nivel național și chiar internațional. Johann Brutler s-a folosit de tradiția și istoria de zece secole a vinurilor de Beltiug, care acum sunt cunoscute de cei care apreciază un vin de calitate.

Dupa ce a emigrat în Germania din Beltiug în 1982, Johann Brutler s-a întors acasă în 1999 pentru a înfiinţa firma Nachbill, pentru ca după nouă ani de navetă între Romania și Germania, în 2008 sa se stabilesca definitiv în Beltiug. Afacerea a prins, chiar dacă dezvoltarea a fost anevoiasă și a necesitat multă muncă. Plus piedici puse de un asociat din București, care în loc să-i ajute mai mult i-a încurcat. A început cu doar două hectare de vie. Acum plantaţia numără 25 de hectare, care se întind pe dealurile Beltiugului, împărțite în parcele care au, fiecare, propria poveste. Primele plantații au fost cu Cabernet Sauvignon, Sangiovese și Merlot.
Vinul Nachbil se face din strugurii de pe dealurile Beltiugului

Vinul Nachbil se face din strugurii de pe dealurile Beltiugului

De curând, crama a început demersurile pentru a primi certificarea Bio, în concordanță cu filozofia oenologului, de a lucra împreună cu natura, și nu împotriva ei, de a planta ce trebuie și unde trebuie.

“Una din calitățile importante ale unui oenolog este spiritul de observație. Trebuie să adaugi un pic de teorie, pentru a putea acționa doar atunci când trebuie, cu cantități minime de tratamente”, spune Johann Brutler.

În 2002, a cumpărat și renovat vechea pivniță Karolyi, splendidă în trecut, dar aflată atunci în stadiu de ruină. Aici a amenajat o cramă cum puține sunt în România,   redându-i imaginea demult apusă.

Dacă inițial în Beltiug se plantau cu preponderență soiuri albe, Johann Brutler a plantat și struguri roșii. Chiar dacă în prezent culturile sunt încă dominate de vița de vie cu struguri albi (în proporție de 70%), tendința producatorilor din Beltiug este aceea de a ajunge la un echilibru între soiuri albe și roșii.

Paleta variată de soiuri ale regiunii viticole este alcătuită din sortimente de struguri negri  Pinot noir, Merlot, Cabernet sauvignon, Sangiovese,   Blaufränkisch şi Syrah, precum şi din sortimentele de struguri albi Chardonnay, Pinot gris, Sauvignon blanc,   Riesling de Rin, Traminer şi Feteasca regală. Johhan Brutler spune că selecţia soiurilor de struguri este una deosebit de reuşită, având în vedere faptul că nu avea experienţe cu aceste soiuri, sortimentele folosite în trecut azi nu ar mai face faţă, cu excepţia soiului de struguri albi denumit Grünspitz, a cărui recultivare reprezintă o sarcină importantă pentru Nachbil în viitor.

Crama Karolyi

Crama Karolyi

În zona Beltiugului au existat cel puțin şapte soiuri de struguri autohtoni, pe care cei de aici le-au cultivat în trecut. Nachbil se poate lăuda astăzi cu singura plantație din România de Grüner Silvaner, un soi de vin autohton, care a fost cultivat mai mult în Austria, dar care se pare că are originea în zona Șimleului Silvanei. Vinurile Nachbill se vând la prețuri de la 25 de lei la 50 de euro, în cramele și vinotecile din România sau Germania, în hoteluri și restaurante de lux.

[stextbox id=”custom” caption=”Tradiție din secolul XI”]Tradiția producerii vinului în zona Beltiug e atestată încă de pe vremea regelui Ladislau I al Ungariei, sfârșitul sec. XI, însă devine cu adevărat importantă de abia în sec. XVIII. Aflat sub stăpânirea lui Karolyi Sandor, în 1730, Beltiugul avea să fie populat cu svabi, care sunt improprietăriți cu terenuri agricole, plantează soiuri de viță nobilă și construiesc pivnițe. În Beltiugul de dinainte de comunism, aproape toată populația era reprezentată de șvabi, care au plecat apoi din localitate. Acum sunt mai puțin de 5%. De la ce vine Nachbil? E denumirea zonei pe care e cultivată vița de vie a familiei Brutler. Nachbil înseamnă “după deal”.[/stextbox]

Distribuie:

Postaţi un comentariu