Speranțe pentru săracii din Jucu. 25 de familii au primit ajutoare de la Crucea Roşie

Voluntarii Crucii Roșii au ajuns la familia David, una dintre cele mai numeroase din sat/Foto: Dan Bodea

Trei kilograme de făină albă, un kg de făină de mălai, două kg de orez, două kg de zahăr, două kg de ulei, o jumătate de kg de paste şi conserve, aceasta a fost „porția” de ajutoare pe care a primit-o fiecare familie din cele 25 recomandate Crucii Roșii de Biroul de Asistență Socială al Primăriei Comunei Jucu. De asemenea, dacă o familie a fost mai numeroasă atunci a primit alimente în plus, precum şi dulciuri pentru copii. “Suntem săraci ca ăia de la televizor” cu aceste vorbe ne-au întâmpinat cei pe care i-am vizitat miercuri.

Învăţaţi cu aşteptatul

„Așteptarea nu costă bani” este concepția generală a famililor nevoiașe din comuna Jucu care au primit ajutoare din partea voluntarilor Crucii Roșii Filiala Cluj. S-au învățat să primească, să ceară și să li se dea. Fără lumină electrică în casă, cu încălzire atât cât să nu îngheţe şi cu mâncare puţină, în aceste condiţii îşi duc traiul nu mai puţin de 25 de familii nevoiaşe din comuna clujeană Jucu. „Toate familiile la care am venit au probleme sociale. Noi avem parteneriate cu primăriile şi ei ne dau cazurile. La Cluj avem o bază de date unde îi înscriem. Sunt foarte mulţi rromi care vin să ne ceară tot ceea ce le lipseşte. Şi le lipsește aproape orice. După ce le dăm câte ceva sunt nemulţumiţi şi au tot timpul pretenţii. Dacă le dăm alimente ne întreabă că de ce nu le dăm haine, dacă le dăm haine ne întreabă că de ce nu le dăm încălţăminte. În schimb, am avut o familie de rromi de la Luna, înscrisă în baza noastră de date şi s-au bucurat extraordinar de mult pentru ce au primit. Îţi creşte sufletul când îi vezi cum se bucură. Am scris şi eu un proiect la Primăria Cluj pentru Pata Rât, dar nu l-au aprobat. Noi am cerut 5000 de lei şi ei ne-au dat 500 de lei”, a precizat Claudia Aluasi, din partea Crucii Roşii, Filiala Cluj.

Unul dintre nevoiașii satului își așteaptă porția. Cu mâinile în buzunar și cu țigara în gură bărbatul este învățat cu așteptatul/Foto: Dan Bodea

Sensibilizarea populaţiei

„Pachetele provin din donaţii de la populaţie prin Carrefour. Avem un parteneriat încheiat la nivel național cu Carrefour şi la nivel local cu Cora. Noi facem pachetele din alimentele ce le vedeţi în punctele de colectare din Cora sau din Carrefour. Aveam un parteneriat şi cu Real însă s-a încheiat de când i-a preluat Auchan, care au fundaţia lor. Am fost săptămâna trecută la Bobâlna şi la Huedin şi marţi am fost la Chiuieşti şi la Luna. De asemenea, la Turda avem o subfilială şi a fost făcută o campanie împreună cu Metro, iar ieri alți colegi de-ai mei au fost acolo”, a adăugat Claudia Aluași. Astfel, în luna decembrie nu mai puțin de 1.785 de kg de alimente au fost colectate, spre deosebire de luna noiembrie când s-au strâns doar 146, 23 kg. „În luna decembrie altfel sensibilizăm oamenii”, precizează Claudia Aluași cu referire la discrepanţa foarte mare între alimentele colectate luna aceasta faţă de luna aterioară.

Legi proaste

Ancuța, Ștefan și Răzvan au fost cei trei voluntari pe care i-am însoțit în comuna Jucu încă de la primele ore ale dimineții de miercuri. Înainte de împărţirea alimentelor am făcut o oprire la Primărie pentru a actualiza la Biroul de Asistenţă Socială lista cu familiile care urmau să primească ajutoare. Dosare peste dosare sunt analizate zilnic de asistenţii sociali care se plâng de numărul mare de cazuri pe care trebuie să le ia în evidenţă. “De exemplu, este un domn singur care a avut un accident de câţiva ani, n-are asigurări medicale şi nu pot să-i fac ajutor social. Mai are un frate care e în Spania, nu-i mai trimite nimic, şi-a donat casa şi acum locuieşte singur. Ieri l-am trimis la medicul lui de familie care îmi zice că e la celălalt medic şi nu pot să-i fac ajutor social pentru că n-are adeverinţă medicală. Legile sunt proaste, şi există multe piedici pentru întocmirea dosarelor. Am avea nevoie de mai mulţi voluntari şi de implicarea mai activă a Bisercii prin programele lor sociale”, precizează un asistent social al Compartimentului de Asistenţă Socială din Jucu. “Mai am un bătrânel la Gădălin, care a venit din Moldova. Cât a trăit soţia lui a fost bine, dar acum are doi copii beţivi, li-s expirate buletinele şi de patru ani încerc să le adun certificatele de naştere şi nu reuşesc”, aflăm de la asistentul social.

Sub plapumă și la orele amiezii pentru a nu îngheța de frig, o fetiță de cinci ani și-a luat în primire dulciurile/Foto: Dan Bodea

Al treisprezecelea copil

Pe măsură ce voluntarii Crucii Roşii încep împărţirea alimentelor facem şi noi cunoştinţă cu familiile pentru care o plasă plină cu alimente face mai mult decât orice alt cadou acum în prag de Sărbători. Familia Ciucaş, spre exemplu, are nu mai puţin de şapte copii. “Ăştia trei îs ai mei şi patru îs ai nevestei. Şapte avem în total şi stăm în două camere. Am luat-o pe nevastă cu patru copii şi dacă n-am avut am zis să am alţii dar a dat Dumnezeu încă trei. Eu lucrez aşa la negru, încoace, încolo, că de angajat nu mă angajează nimeni că am numai şapte clase. Mă întreabă ce şcoală am făcut şi degeaba le zic că ştiu să fac o casă de jos până sus că tot nu mă angajează”, se plânge bărbatul casei. La familia David soţia nu este acasă, în schimb soţul este cel care primeşte cu lacrimi în ochi ajutorul. “Nevasta e la soacra pentru că a născut. Acum îl am pe al treisprezecelea copil, dar vă spun că ne-am oprit. Am două fete măritate şi am deja trei nepoţi. Ne descurcăm cum putem. Mai bine, mai rău. Nu lucrăm niciunde”, explică bărbatul. Între timp, unul dintre cei 12 copii, îmbrăcat sumar, doar într-un tricou, intră pe poarta curţii cu cinci plicuri de cafea şi un pachet de ţigări pe care i le întinde tatălui său.

Pentru fiecare pachet primit oamenilor li se solicită datele de buletin și semnătura/Foto: Dan Bodea

Tot săraci

“Oamenii ăştia nu se îmbogăţesc de la un an la altul, sunt tot săraci” precizează, mai mult pentru sine, Ancuţa, voluntară la Crucea Roşie de doar două săptămâni. Cu încântare chiar, tânăra îi explică şefei sale, Claudia, cât de frumos era într-una din casele în care tocmai intrase. “Ce frumos era acasă la oamenii ăştia!Era curat tot, nu mirosea a nimic, erau multe flori, era cald. Şi aveau o fetiţă ca o păpuşă!”, spune Ancuţa. Ferencz Maria, în vârstă de 64 de ani, din Jucu de Sus este o altă femeie pe care voluntarii Crucii Roşii su surprins-o plăcut cu doar o săptămână înainte de Crăciun. “Bărbatul mi-e de 17 ani în pământ, dar am alt bărbat că trebuie să mă încălzească la spate cineva şi cine să mă suduie. Chiar dacă nu-i bine, amu şti ce?, ca de poftă de mâncare. Chiar eram necăjită că vin Sărbătorile şi ce facem?Nu ne-a ajutat nimeni până acum. Aşteptăm, că aşteptarea nu-i pe bani. Căldură am dar n-am lemne multe. Lumină am o lampă şi nu găsesc petrol. Sunt bolnavă de diabet, de inimă, de ficat. Am o pensie de 300 de lei că am lucrat la Cooperativa Agricolă de Producţie (CAP), dar ce să fac numai cu atâţia?. Când vine iarna grea nu mai poţi să ieşi din casă. Vine vântul, întoarce fumul în casă şi ne sufocăm acolo. De mâncat mai mâncăm ce am pus în grădină, nişte cartofi, nişte ceapă”, se destăinuie femeia.

În Jucu de Sus o familie taie porcul. Animalul este tranșat în fața porții și măcelarul ne îmbie cu nițel șorici proaspăt. Primim încântați și mergem mai departe spre celelalte locuințe. Următoarea oprire o facem la blocurile din Jucu de Mijloc, la oameni care poate nu au cunoscut nicicând bucuria tăierii porcului de Crăciun.

Foto: Dan Bodea

O zi din viața unui voluntar la Crucea Roșie trece repede. După împărțirea celor 25 de plase cu alimente este deja trecut de ora amiezii. Uleiul, pastele, biscuiții și câteva fructe rămase pe fundul lăzilor sunt împărțite de cei trei voluntari, din loc în loc, oamenilor din sat care par să tânjească după ele. Bucuria li se citește în ochi, la fel și nevoia. Cu portbagajul mașinii gol, cu frigul în oase, dar cu mulțumirea că măcar jumătate din cei 13 copii ai familiei David se vor bucura de bomboanele de pom pe care le-au primit în dar în acest an, voluntarii Crucii Roșii se îndreaptă spre casă. Poate la anul va fi mai mult, poate donațiile vor fi mai generoase. Indiferent de asta, însă, mâine o iau de la capăt.

„Am încercat şi anul acesta să-i ajutăm cu locuri de casă. Sunt vai de capul lor, îi ajutăm cum putem. Şi rromii fac parte din comunitate şi vrând, nevrând trebuie să îi ajutăm. Măcar cât de cât le-am creat condiţii de locuit decente. Dacă mergeţi la ei în casă nu vă uitaţi ce-i în curte, uitaţi-vă în casă, că e mai frumos ca în multe alte case. Avem o familie aici care are 13 copii şi îi întreb de ce fac atâţia şi de fiecare dată zic că e ultimul. Trăiesc din alocaţii. L-am chemat pe bărbat la mine la lucru pe bani şi nu vine” precizează primarul comunei Jucu, Ioan Dorel Pojar.

Mai jos puteți urmări o serie de imagini realizate de fotograful Dan Bodea în timpul distribuirii ajutoarelor în comuna Jucu:

[nggallery id=329]